Ion Iliescu şi Petre Roman, urmăriţi penal în dosarul „Mineriada” pentru crime împotriva umanităţii. Fostul premier: „Nu există nicio dovadă”

”Nu există nicio dovadă că aş fi fost eu angajat în aducerea minerilor şi s-a întâmplat ceea ce ştiţi foarte bine şi am declarat în 16 iunie. Am făcut o conferinţă de presă şi am spus: ceea s-a întâmplat acolo a fost cu implicarea evidentă a oamenilor fostei Securităţi. Atunci am spus pe 16 iunie, chestia asta m-a costat, pentru că după puciul de la Moscova, guvernul Roman a dat cea mai categorică poziţie împotriva puciului şi la scurt timp după aceea au mai adus 10.000 de mineri şi printr-o lovitură de stat, ce au făcut? Au dat jos guvernul Roman. Eu pot să vă spun că n-am avut niciun fel de legătură cu această învinuire, că este profund nedreaptă”, a declarat Petre Roman în faţa Parchetului General, în dosarul Mineriadei.

Procurorul de caz din cadrul Secției parchetelor militare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a dispus, miercuri, punerea în mișcare a acțiunii penale față de Ion Iliescu și Petre Roman, sub aspectul săvârșirii de infracțiuni contra umanității.

Citește și Ministrul Educației, despre salariile profesorilor: „Legea salarizării trebuie să îi pună pe grilă acolo unde merită”

Ion Iliescu și Petre Roman, urmăriți penal în dosarul Mineriadei

„În continuarea comunicatului de presă de data de 25 aprilie 2024 și a comunicatului de presă din data de 26 aprilie 2024, informăm că, în cauza denumită generic ”Mineriada din 13-15 iunie 1990”, procurorul de caz din cadrul Secției parchetelor militare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus în cursul zilei de astăzi punerea în mișcare a acțiunii penale față de 2 inculpați sub aspectul săvârșirii de infracțiuni contra umanității, în variantele normative prev. de art. 439 alin. 1 lit. a) (4 subiecți pasivi secundari), lit. f) (2 subiecți pasivi secundari), lit. g) (1311 subiecți pasivi secundari ), lit. j) (1211 subiecți pasivi secundari ) Cod penal, cu aplic. art. 5 Cod penal:

• Iliescu Ion, la data faptelor președinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională și președinte ales al României;
• Roman Petre, la data faptelor, prim-ministru al Guvernului provizoriu al României”, se arată în comunicat al PICCJ.

Sursa citată arată că, în iunie 1990, persoane cu funcție de decizie în statul român la acel moment au lansat o politică de represiune împotriva populației civile din capitală, în urma căreia au fost ucise 4 persoane, au fost violate 2 persoane, s-a vătămat integritatea fizică și/sau psihică a peste 1300 de persoane şi au fost persecutate prin lipsirea nelegală de libertate peste 1.200 de persoane.

În data de 22 aprilie 1990, în Piața Universității din Capitală a avut loc o manifestație ce s-a desfășurat pe durata mai multor săptămâni, respectiv până la data de 13 iunie 1990. Potrivit procurorilor, manifestația avea „caracterul unei opoziții la puterea nou instaurată în România după Revoluţia din 1989, manifestanții solicitând verbal, prin comunicate și alte forme de protest, ruperea de regimul comunist abia înlocuit în decembrie 1989, promovarea unor persoane care nu aveau un trecut de activist de partid, înființarea unei televiziuni libere și alte astfel de revendicări de sorginte democratică”.

Citește și Carte de identitate electronică. Cum arată și când începe distribuirea către populație

Procurorii au mers miercuri la Ion Iliescu acasă ca să-l audieze în dosarul Mineriadei, privind faptele din iunie 1990 şi a-l anunţa că s-a reînceput urmărirea penală. La scurt timp, aceștia au plecat fiindcă fostul președinte nu a vrut să dea declarații.

Întrebat de ce Ion Iliescu a refuzat și de această dată să fie audiat și de ce s-a prevalat de dreptul la tăcere, avocatul acestuia a declarat că e o „strategie de apărare”.

”Această în învinuire este profund nedreaptă şi am să vă expun de ce. Ce interes aveam eu, mai mult decât atât, cum aş fi putut eu, profesor, cercetător, trecut prin baricada de la Inter, unde au fost 39 de tineri camarazi de-ai mei ucişi de gloanţele trase la ordinul lui Ceauşescu. Angajez România pe drumul spre Uniunea Europeană, spre NATO. Această angajare am făcut-o, ca să spun aşa categoric şi fără niciun fel de îndoială şi ezitare. Deci cum aş fi putut eu, ce interes aveam ca să organizez, să fac un complot, o represiune împotriva cui? Împotriva unor oameni care, constatarea evidentă este că de două luni blocau traficul în Piaţa Universităţii, dar, încă o dată, eu eram cel venit de pe baricadele libertăţii şi democraţiei”, a afirmat Petre Roman.

Întrebat dacă a fost cooptat de preşedintele de atunci Ion Iliescu în acest plan, fostul premier a răspuns: ”Nu există niciun asemenea plan în care eu să fi fost prezent, niciun fel”.