Legea moştenirii s-a schimbat 2024. Cine poate pierde dreptul la avere

Legea moştenirii a fost modificată la începutul anului 2024, motiv pentru care mulţi români au întrebări legate de drepturile pe care le deţin. Una dintre cele mai frecvente probleme este cea legată de pierderea averii.

Ce prevede legea moștenirii

Mai mult, o mare parte dintre moştenitori nu ştiu cum se face împărţirea exactă şi la ce procentaj au dreptul, conform actelor oficiale.

Legea moştenirii: cine pierde dreptul la avere

Cum legea moştenirii s-a schimbat la începutul lui 2024, aceasta prevede noi reguli pentru moştenitori. De exemplu, mulţi români se întreabă cine poate pierde dreptul la avere. Ei, bine, specialiştii în avocatură explică această situaţie destul de clar.

Mai exact, pentru ca o persoană să primească bunurile unei persoane decedate, aceasta trebuie să îndeplinească mai multe condiţii:

• să aibă capacitate succesorală, adică să existe și să fie prezentă în momentul deschiderii procesului de succesiune.
• să aibă vocație la moștenire, adică să nu fie înlăturată de un alt succesibil.
• să nu fie nedemnă de a moșteni.

Probabil, cei mai mulţi dintre cei puşi în situaţia de a primi o parte dintr-o avere habar nu au ce înseamnă “să nu fii demn de a moşteni”.

Conform Dreptului Penal, în lege sunt două situaţii care explică această regulă:

• persoana condamnată penal pentru săvârșirea unei infracțiuni cu intenția de a-l ucide pe cel care lasă moștenirea.
• persoana condamnată penal pentru săvârșirea, înainte de deschiderea moștenirii, a unei infracțiuni cu intenția de a-l ucide pe un alt succesibil care, dacă moștenirea ar fi fost deschisă la data săvârșirii faptei, ar fi înlăturat sau ar fi restrâns vocația la moștenire a făptuitorului.

Mai mult, există şi o parte judiciară a acestei legi, explicată astfel:

Citește și: Meteo 11-13 iulie. ANM anunță cum va fi vremea în România

• persoana condamnată penal pentru săvârșirea, cu intenție, împotriva celui care lasă moștenirea a unor fapte grave de violență, fizică sau morală, ori, după caz, a unor fapte care au avut ca urmare moartea victimei.
• persoana care, cu rea-credință, a ascuns, a alterat, a distrus sau a falsificat testamentul defunctului nu poate primi nimic din moştenire.
• persoana care, prin dol sau violență, l-a împiedicat pe cel care lasă moștenirea să întocmească, să modifice sau să revoce testamentul.

Cum se face împărţirea exactă pentru o moştenire

În primul rând, în cazul moştenirii legale, primul moştenitor este soţul supravieţuitor. Acesta este urmat de rudele defunctului: descendenţii, ascendenţii şi colateralii.

“În lipsa moștenitorilor legali sau testamentari, patrimoniul defunctului se transmite comunei, orașului sau, după caz, municipiului în a cărui rază teritorială se aflau bunurile la data deschiderii moștenirii”, se arată în legea moştenirii.

Desigur, ordinea de primire a moștenirii este determinată de clasele de moștenire. Prima clasă cuprinde soțul și copiii defunctului.

Clasa a doua include ascendenții privilegiați (părinții defunctului) și colateralii privilegiați (frații și surorile), în timp ce clasa a treia cuprinde ascendenții ordinari (rudele în linie dreaptă ascendentă ale defunctului, excluzând părinții).

Există și o clasă a patra, rezervată colateralilor ordinari (rudele colaterale ale defunctului până la gradul al patrulea inclusiv).

Este esențial de menționat că, dacă ceilalți moștenitori legali refuză sau nu pot accepta moștenirea, soțul supraviețuitor primește întreaga avere. În mod normal, cota acestuia este de o treime.

Citește și: Temperaturi fără precedent în România. A fost emis un nou COD ROȘU de caniculă