Liceul din România unde elevii de clasa a 12-a merg la școală doar patru zile pe săptămână. Vinerea rămân acasă și își prezintă temele online

Liceul din România unde elevii de clasa a 12-a merg la școală doar patru zile. Directorul colegiului, profesorul Sorin Ionescu, a declarat că pe parcursul săptămânii liceenii vor avea de rezolvat temele pe care le vor prezenta și le vor discuta vinerea.

Acesta spune că în acest mod elevii vor fi stimulați să gândească holistic, interdisciplinar, să facă conexiuni între informațiile proprii unei materii cu cele din alte domenii, dar, la rândul lor, tinerii vor avea și un timp de „recreere activă”, întrucât nu mai pierd timp cu drumul la și de la liceu spre casă.

Modelul este preluat parţial, potrivit profesorului, de la un liceu din Capitală, care a dat rezultate bune, dar Timişoara face un pas înainte şi introduce şi interdisciplinaritatea între cadrele didactice, care vor trebui să colaboreze în acest sens.

„În momentul în care i-am văzut pe ei cum lucrează (cei de la liceul din Bucureşti, n.r.), am văzut rapoartele şi rezultatele lor, am zis că putem şi noi să venim în chestiunea aceasta genului acesta. Diferenţa este că noi încercăm să dezvoltăm şi o componentă de interdisciplinaritate între profesori, astfel încât în perioadele acelea de online şi asincron să nu mai fie monodisciplinare, ci să avem teme comune, indiferent de disciplină, în care să găsim cât mai multe elemente comune ale materiilor care se predau. Ceva interdisciplinar.

Cred că aceasta cam lipseşte sistemului nostru de învăţământ, când ne plângem de problema aceea cu PISA şi cu rezultatele internaţionale. Copiii noştri învaţă, sunt copii serioşi, dar problema este că ei nu fac conexiuni interdisciplinare, aşa cum fac cei din alte spaţii europene. De exemplu, ei ştiu că Vasile Alecsandri a fost poet, dar nu ştiu că a fost şi om politic implicat în Revoluţia de la 1848”, a detaliat profesorul Sorin Ionescu, potrivit Agerpres.

Citește și: Categoria de pensionari care rămâne fără 300 de lei la pensie. Marea recalculare aduce indemnizații mai mici

Liceul din România unde elevii de clasa a 12-a merg la școală doar patru zile

Proiectul-pilot de la CNB Timişoara a început din prima zi a noului an şcolar, elevii şi părinţii lor sunt încântaţi de noua viziune prezentată, doar dascălii sunt împărţiţi: majoritatea au îmbrăţişat metoda, în timp ce alţii, mai conservatori, ţin la „unicitatea” informaţiilor disciplinei pe care o predau.

„Plusurile sunt că deja profesorii au început în mare parte să lucreze împreună, au lansat teme şi proiecte comune, au şi o aplicabilitate în comunitatea locală, în Timişoara respectiv, în Timiş. Punctele slabe sunt reprezentate de faptul că încă avem colegi care au tendinţa de a merge monodisciplinar şi a considera că disciplina lor este unică şi nu poate avea conexiuni cu nimeni altcineva.

Majoritatea însă au ales noutatea metodei. Peste o săptămână, vrem facem un curs de formare cu toţi colegii care sunt implicaţi, să vedem ce a mers, ce nu a mers până acum şi ce putem îmbunătăţi, astfel încât să creştem acest program”, explică directorul CNB Timişoara.

Deşi poate exista o temere că unii tineri vor considera ziua de vineri ca „zi liberă”, Sorin Ionescu exclude acest aspect, întrucât ei vor fi prezenţi online şi vor discuta temele pe care le-au avut de rezolvat pe parcursul săptămânii.

„Peste două-trei săptămâni, îi vom aduce într-o zi pe toţi la şcoală, pentru a-i updata pe toţi. Pentru vineri, ei trebuie deja să încarce temele. Până astăzi, 70% dintre ei deja şi-au încărcat materialele pentru ziua de vineri. Îi apropiem în acest fel şi de sistemul universitar de activităţi, axat mai mult pe proiecte decât pe memorarea unor date”, punctează profesorul.

Citește și: Soacra președintelui iese la pensie. Familia lui Nicușor Dan nu scapă de austeritate: câți bani pierde Aglaia Grădinaru din cauza măsurilor fiscale

Sorin Ionescu evidenţiază că ţinta proiectului este să se ajungă la generalizarea unui astfel de program nativ faţă de propunerile clasice ale Ministerului, iar la finalul anului şcolar să CNB să lanseze un ghid de bune practici, cu aspectele care au funcţionat.

„Ne dorim ca în viitor să generalizăm un astfel de program la nivelul întregii instituţii. Rezultatele absolvenţilor noştri la Bacalaureat sunt foarte bune, cu un procent de peste 99% de promovabilitate, dar ne dorim să creştem mai mult mediile de peste 9,00 la Bacalaureat”, încheie Sorin Ionescu.