Livratorii români își scriu naționalitatea pe ghiozdan, după atacurile rasiste asupra colegilor străini, de frica agresiunilor. De unde vin cei mai mulți muncitori

Potrivit Digi24, un livrator român declară că:

„Majoritatea colegilor au pe spate lângă numar un sticker cu Romania. O să îmi iau și eu azi să îmi pun, ca să se facă diferențe.”

Citește și: Ministrul de Interne l-a premiat cu salariu de merit pe Andrei Jianu, polițistul care a intervenit în atacul din Capitală asupra unui livrator străin

Unii livratori și-au inscripționat pe ghiozdane „RO” sau „Sunt român”, de teamă să nu fie ținta unui atac rasist. Decizia vine după ce un livrator asiatic a fost agresat pe stradă și insultat cu apelativul „invadator”.

„Pe el cred că l-a văzut străin și de aia l-a atacat. Nu ar trebui să ajungem până acolo să semnalizăm că suntem români. Și românii pleacă în străinătate și nu ne-ar conveni sa ne bată cineva în strainatate sau pe cei din familie să îi bată că muncesc. Și noi muncim. Suntem o țară democratică și ce facem, suntem rasiști?”, spune livratorul român.

În timp ce livratorii români se protejează cum pot, străinii rămân cu teama. Atif a venit de mai bine de 4 ani din Pakistan, cu gândul că-și poate ajuta familia cu banii câștigați aici.

„Da, îmi e frică, dar am grijă. De aceea, nici nu lucrez târziu. Doar până la 8-9 și apoi mă întorc acasă, ca mi-e frică. Trebuie să ignorăm oamenii răi. Îi ignor, pentru că nu vreau să am probleme cu nimeni. Îi ignor pe cei care fac lucruri rele, oamenii rasiști”, a spus el.

Acesta a mai subliniat că a întâlnit oameni rasiști în România, dar nu le spune nimic pentru că a venit aici să muncească pentru familia lui:

„Dacă îmi zice ceva rău, cuvinte urâte… și în română le înțeleg, dar le ignor, nu-i spun nimic”.

Nici Abul Hasan, venit din Bangladesh de peste doi ani, nu a avut numai experiențe bune:

„Lucrăm aici din greu ca să trimitem bani familiei. Trăim aici, lucrăm 8-12 ore pe zi. Mergem acasă, gătim, mâncăm, ne culcăm. Apoi o luăm de la capăt. E greu fără familie. Suntem puțin confuzi, pentru că oamenii cred că suntem competitori, nu ne acceptă ca prieteni.”

Sociologul Gelu Duminică a declarat:

„Am auzit voci în rândul livratorilor români că simt nevoia să fie solidari față de colegi. Am auzit în spațiul public ieșind astfel de oameni spunând nu, faptul că suntem din punct de vedere etnic, de cetățenie diferită, nu înseamnă că trebuie să avem drepturi și un respect diferit.”

Numărul muncitorilor străini din România, din state non-UE, era de aproximativ 100.000 la finalul lui 2024.

Forța de muncă străină în România: De unde vin cei mai mulți muncitori

România continuă să atragă forță de muncă străină, atât necalificată, cât și calificată. Potrivit recrutorilor de muncitori asiatici, cele mai multe persoane provin din Nepal, India, Sri Lanka și, într-o proporție mai mică, Turcia, notează Gândul.

Aceștia lucrează în special în industria prelucrătoare, construcții, HoReCa și comerț. Muncitorii necalificați sunt plătiți de obicei cu salariul minim pe economie, la care se adaugă tichete de masă și cazare oferită de angajatori. În paralel, România recrutează și specialiști înalt calificați – ingineri, IT-iști sau manageri –, remunerați cu salarii mult mai mari, în funcție de competențe.

Contactat de Gândul, Inspectoratul General pentru Imigrări a precizat că, la 31 iulie 2025, erau înregistrați 206.333 de străini cu drept de ședere valabil în România, dintre care 128.941 pentru muncă.

Topul este condus de:

• Nepal (43.755 persoane)
• Sri Lanka (21.601)
• India (11.536)
• Turcia (8.242)
• Bangladesh (7.678)

Cei mai mulți locuiesc în București (33.616), Ilfov (17.335), Constanța (7.866), Timiș (6.699) și Cluj (6.269).

Între 1 ianuarie și 31 august 2025 au fost depuse 71.921 de cereri pentru avize de angajare, majoritatea pentru lucrători permanenți. Contingentul stabilit pentru acest an a fost deja folosit în proporție de 71,9%, conform Inspectoratului General pentru Imigrări.

Citește și: Nicușor Dan reacționează în cazul livratorului străin agresat: „Condamn cu fermitate agresiunea; Autoritățile să trateze acest caz cu maximă seriozitate”