Mamă la 15 ani! Aproape jumătate dintre nașterile înregistrate în UE sunt din România

Aproape jumătate dintre nașterile înregistrate în UE sunt din România. Statistica arată că unu din zece nou-născuţi din România provine din mame adolescente, ceea ce crește exponențial riscul de prematuritate și de mortalitate infantilă.

Mai mult, potrivit datelor Federației Naționale a Asociațiilor Medicilor de Familie, 53% din localitățile din România nu au deloc medic de familie sau nu au suficienți medici de familie și multe gravide din zonele rurale defavorizate recurg la auto-medicaţie în timpul sarcinii, nu ajung la medic pentru luarea în evidență şi monitorizarea adecvată a sarcinii şi așteaptă până când situația lor se precipită sau se înrăutățește.

Aproape jumătate dintre nașterile înregistrate în UE sunt din România

Andreea are 15 ani și are deja un băiețel născut prematur, la doar 30 de săptămâni. Corpul fragil al Andreei, prea puțin pregătit pentru a susține o naștere, nu a rezistat unei sarcini până la capăt. De asemenea, lipsa unei nutriții adecvate și lipsa vizitelor la medic din timpul sarcinii au făcut ca Andreea să nască prematur. În situația ei sunt 4 din 10 adolescente care nasc în România, conform unei Analize Salvați Copiii.

Din fericire, Andreea a ajuns la timp la spital pentru a naște și a găsit o echipă de medici pregătiți să o ajute atât pe ea, cât și pe Rareș, care a avut șansa să aibă parte de un incubator care l-a ajutat să se dezvolte. Însă nu toți copiii sunt atât de norocoși să aibă parte de aparatura necesară, la timp. Acum, Rareș este pe drumul spre recuperare: atât el, cât și Andreea sunt monitorizați permanent de experții locali Salvați Copiii și beneficiază de toate cele necesare susținerii sănătății nou-născutului și mamei.

În ceea ce privește distribuția pe județe a nașterilor la mame cu vârsta sub 15 ani, potrivit datelor definitive INS pentru 2020, pe primele locuri se situează:
• Mureș (63 de mame cu vârsta sub 15 ani)
• Bihor (52) și Dolj (52)
• Brașov (40)
• Argeș (29)
• Sibiu (28)
• Bacău (26)
• Constanța (24)
• Satu Mare (23)
• Dâmbovița (22 de fete sub 15 ani au devenit mame în 2020).

Citește și: Mamele și nou-născuții din familii vulnerabile primesc un nou ajutor financiar. Anunțul a fost făcut oficial

Date relevante pentru analiza situației mamelor și gravidelor sub 18 ani din România:

 85% dintre mamele și gravidele cu vârsta sub 18 ani nu mai merg la școală, majoritatea acestora abandonând școala înainte de sarcină.
 Una din 10 mame sau gravide minore nu a fost niciodată la școală.
 75% dintre gravidele și mamele minore au renunțat la școală în gimnaziu.
 4 din 10 gravide sau mame minore nu accesează alte servicii medicale, cu excepția medicinii de familie, pe durata sarcinii.
 80% dintre gravidele sau mamele sub 18 ani nu au utilizat nicio metodă contraceptivă deoarece nu au avut informații despre utilizarea acestora.
 75% dintre mamele sau gravidele minore au rude sau cunoștințe care au născut la o vârstă sub 18 ani.
 32% dintre acestea afirmă că mama lor era minoră când le-a născut.
 2 din 10 mame minore au mai mult de un copil.
 Vârsta medie a tatălui copiilor mamelor minore este de 21 de ani la nivel de întreg eșantion, respectiv 22 de ani dacă tatăl este major.
 Venitul mediu al familiilor mamelor minore este de 1.160 lei, aproximativ 50% dintre familiile mamelor minore având un venit sub 1.000 lei și doar 12% peste 2.000 lei.

Date relevate de analiza privind situația accesului gravidelor din comunități defavorizate la servicii medicale:

 25% dintre gravidele vulnerabile nu au asigurare medicală.
 33% dintre gravide afirmă că nu au făcut analizele recomandate de când sunt gravide. Lipsa banilor este principalul impediment menționat.
 Doar 4 din 10 gravide afirmă că toate analizele au fost gratuite.
 Doar 4 din 10 afirmă că au folosit până acum o metodă contraceptivă. În ceea ce privește sursa informațiilor, familia rămâne un factor important, de asemenea procentul celor care spun că nu au fost informate este în continuare ridicat.
 Vârsta medie la nivelul eșantionului este de 25 de ani. În cazul abandonului școlii, 76% dintre femei renunțaseră la școală înainte de sarcină, 18 în timpul sarcinii iar 7% după naștere.
 2 din 10 persoane identifică veniturile din munci ocazionale ca principala sursă de venit a gospodăriei.

În ciuda unor progrese evidente, România continuă să se mențină pe primele locuri în UE27 în ceea ce privește rata mortalității la copii sub un an, valoarea la care s-a ajuns în 2020 potrivit datelor INS (5,6/1000 născuți vii) fiind practic similară cu rata medie a vechii Uniuni Europene de acum circa 20 de ani.

Dintre cele 198.302 de nașteri înregistrate în România în 2020 potrivit datelor definitive INS, 731 provin de la fete sub 15 ani și 17.366 de la fete cu vârsta între 15-19 ani. Statistica arată că unu din zece nou-nӑscuţi din România provine din mame adolescente. De altfel, țara noastră contribuie cu mai mult de un sfert dintre mamele sub 18 ani (30%) din toată Uniunea Europeană și cu 45% dintre mamele cu vârsta sub 15 ani.

Potrivit datelor Federației Naționale a Asociațiilor Medicilor de Familie, 53% din localitățile din România nu au deloc medic de familie sau nu au suficienți medici de familie. Multe fete și femei din zonele rurale defavorizate recurg la auto-medicaţie în timpul sarcinii, nu ajung la medic pentru luarea în evidenţӑ şi monitorizarea adecvatӑ a sarcinii şi așteaptă până când situația lor se precipită sau se înrăutățește.