Motivul incredibil pentru care agricultorii nu primesc despăgubiri pentru culturile afectate de secetă

Agricultorul și-a exprimat frustrarea față de această situație, subliniind că, în momentul recoltării, nu era clar dacă vor exista despăgubiri sau nu, iar lăsarea unui procent de 5% din cultură nerecoltat ar fi fost impracticabilă.

„La Primărie am depus înștiințarea că am pagube în culturi, din cauza secetei, la finalul lunii iulie, noi am început recoltatul pe 26 iunie. La grâu și rapiță am avut secetă, am recoltat 3 – 3,5 tone/ha la grâu, și 2-2,3 tone/ha. Vineri, 8 august, am primit telefon că vine comisie de constatare. Am fost întrebat dacă am lăsat cei 5% pentru constatare, evident că nu am lăsat. La vremea respectivă nu se știa de ordin de ministru, dacă va fi sau nu va fi vreo despăgubire”, a explicat Blăjuți, potrivit Agrointel.

În plus, fermierul a evidențiat dificultățile suplimentare care ar fi apărut dacă ar fi lăsat acea porțiune de teren nerecoltată. „Și dacă lăsam, din iunie până acum, sunt două luni de zile, punem cazul rapiței, păi nu se scutură? Nu mai punem că oi, vaci, intră pe teren după recoltare, nu pierdem acel 5%? De ce nu se vine la constatare înainte de recoltare? Alta ar fi fost situația dacă veneau la recoltare, noi deja acum pregătim terenul să intrăm la semănat la rapiță”, a continuat fermierul.

Fermierii propun o altă procedură pentru despăgubiri

Cristian Blăjuți consideră că procedura actuală este inechitabilă și că autoritățile ar trebui să fie mai flexibile și mai prompte în evaluarea pagubelor. „Să vină în perioada de recoltare, în timpul vegetației, să se constate, este cât de cât simplu, plus că sunt poze cu geolocații. Eu nu am semnat procesul verbal de constatare în care se arăta că nu am lăsat 5% pentru constatare. După mine s-au luat și alți fermieri, pentru că nu ni se pare corect. Oricum e greu, oricum nu e producție, mai lași încă 5% pe câmp”, a declarat el.

În opinia sa, autoritățile ar putea găsi soluții mai eficiente pentru a sprijini fermierii afectați de secetă. De exemplu, verificarea zonelor afectate ar putea fi făcută în perioada optimă pentru fiecare cultură, nu doar pentru culturile dintr-un anumit sezon. „I-am rugat: acum este perioada optimă, veniți să vedeți la floarea-soarelui! Mi-au spus că nu, că au delegație pentru culturile din toamna lui 2023. Pentru floarea-soarelui când veniți atunci, în noiembrie, să lăsăm iar 5%?! Eu zic că, cu toate instituțiile pe care statul le are poate să demonstreze în ce zonă a fost secetă”, a concluzionat Blăjuți.

Citeşte şi: Apă cu porţia, în plină caniculă. Lista localităţilor din România unde s-a limitat consumul