Au trecut cinci ani de la pandemia Covid și nu se poate spune cu certitudine care variantă de muncă va predomina în viitorul apropiat: cea la birou sau cea remote?
Conform unui studiu realizat de compania imobiliară JLL, tinerii ar dori să revină, măcar parţial la birou, în timp ce angajații din generațiile mai mature nu par la fel de dornici să-și revadă colegii la birou.
”La cinci ani de la pandemie, care a trimis acasă milioane de angajaţi, cele mai recente date de la JLL relevă o schimbare surprinzătoare în dinamica locului de muncă: generaţiile mai tinere par acum cele mai dornice de întoarcerea la birou, demontând mitul conform căruia angajaţii mai în vârstă ar fi mai dispuşi să vină fizic la muncă. Această schimbare generaţională evidenţiază evoluţiile care au loc pe piaţa muncii“, se arată în respectivul studiu, potrivit zf.
Aceeași cercetare arată că tinerii din așa-numita generație Z (născuți la sfârșitul anilor ’90 și începutul anilor 2000) au mai multe șanse, în viitorul apropiat, să lucreze la birou decât salariații mai în vârstă decât ei.
Potrivit studiului, salariații cu vârste sub 24 de ani au mai multe şanse să lucreze la birou decât cei mai în vârstă. În medie, cei din prima categorie lucrează, în medie, 3,1 zile pe săptămână la birou, în timp ce alte grupe de vârstă lucrează între 2,5 şi 2,7 zile.
În ciuda acestor constatări, fiecare generație are exponenți care doresc o variantă de muncă opusă celei preferate de majoritate.
Un tânăr din București de pildă spune că n-ar reveni ”sub nicio formă” la birou.
”Eu nu m-aş întoarce sub nicio formă la birou şi nici nu cred că există vreun birou ideal, cel puţin comparativ cu munca remote. Ai prea multe beneficii lucrând de acasă – precum sănătate mintală mai bună, timp mai mult şi program flexibil – ca să îmi doresc să mă întorc vreodată la birou. Am prieteni care lucrează în IT, iar la birou au săli de ping-pong, biliard, PlayStation, dar niciuna dintre astea nu sună la fel de bine ca munca de acasă“, spune el, citat de aceeași sursă.
Cercetarea JLL a fost realizată în 44 de țări, pe un eşantion de peste 12.000 de angajaţi din diverse sectoare de activitate.
Citește și Sprijin pentru familiile din România: 15.000 de lei. În ce condiții se oferă