Oana Țoiu pune pe masa Guvernului problema momentului: „Cine a ajuns acolo fără competențele necesare ar trebui să nu mai continue”

Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, trage un semnal de alarmă privind una dintre cele mai stringente probleme actuale: subfinanțarea cronică a diplomației românești, care, în ciuda unor economii realizate în doar două săptămâni de mandat, riscă să afecteze grav capacitatea României de a-și proteja și promova interesele internaționale.

Te-ar mai putea interesa și: Deputații PSD cer Guvernului să colaboreze pentru legea împotriva hrănirii urșilor și gestionarea populației acestora

Oana Țoiu pune pe masa Guvernului problema momentului: „Cine a ajuns acolo fără competențele necesare ar trebui să nu mai continue”

Într-o intervenție televizată la Antena 1, Oana Țoiu a explicat că Ministerul Afacerilor Externe a reușit să reducă cheltuielile cu aproximativ două milioane de lei într-un interval foarte scurt. Ea atrage atenția că economiile nu pot compensa subfinanțarea sistemică a instituției, care funcționează cu o alocare bugetară de doar 0–0,8% din PIB – un procent insuficient în contextul provocărilor internaționale din ce în ce mai complexe.

„În acest moment ne uităm la fiecare caz aparte. E foarte clar că cine a ajuns acolo fără competenţele necesare şi fără să creeze valoare pentru comunitatea sau pentru relaţiile noastre cu ţara respectivă, ar trebui să nu continue în acel rol.

Sunt însă şi oameni care au ajuns prin detaşare pentru că au fost perioade în care Ministerul Afacerilor Externe nu a avut angajări deloc, în perioada pandemiei, de exemplu, şi în câţiva ani înainte şi atunci s-au găsit resurse în acest mod pentru a compensa lipsa de personal din anumite ambasade, anumite consulate”, a precizat ministrul.

Ministra a precizat că în prezent nu sunt condiții pentru majorări salariale în cadrul ministerului, din cauza restricțiilor bugetare generale. Totodată, a avertizat că dacă această subfinanțare se menține pe termen mediu, România riscă să piardă teren în plan diplomatic și să nu poată răspunde eficient intereselor sale externe.

În ceea ce privește resursa umană din sistemul diplomatic, Oana Țoiu a punctat că MAE evaluează individual fiecare caz de detașare în ambasade și consulate. Ea a susținut că trebuie să existe criterii stricte și clare de competență pentru ocuparea acestor funcții, iar persoanele care nu aduc plusvaloare nu ar trebui să rămână în post. Totuși, în contextul lipsei de angajări din ultimii ani, în special în perioada pandemiei, ministerul a fost nevoit să recurgă la detașări externe pentru a acoperi posturi deficitare.

Un exemplu dat a fost cel al unui detașat în Filipine, care fusese anterior criticat în spațiul public din cauza trecutului profesional. Ministra a explicat că, deși persoana în cauză avusese în CV meseria de hingher, aceasta are o carieră militară solidă, inclusiv în Afganistan, și o experiență care o califică pentru postul ocupat.

„Am vrut să mă uit şi cum arată CV-ul persoanei respective şi ce face acolo. Şi este, de fapt, o persoană care a lucrat în Afganistan, în numele României, în trupele speciale, care are acest istoric în zona militară. Şi CV-ul este unul care i-ar permite, de exemplu, să aibă şi salariul dublu sau triplu faţă de cel pe care îl are acum. Este necesar să ne uităm la fiecare detaşat.

Am întrebat şi colegii din minister dacă a vrut altcineva, în baza concursurilor, să se ducă în Filipine şi să nu fie nimeni dezavantajat. Au fost câteva concursuri la care nu a aplicat nimeni din interiorul ministerului, de exemplu”, a precizat ministrul.

Te-ar mai putea interesa și: Petre-Florin Manole, primul rom în funcția de ministru în Guvernul României. El Pais descrie momentul ca unul istoric pentru incluziune și echitate socială