Inteligența nu se măsoară, aşadar, doar în teste sau în diplome, ci și în obiceiuri aparent neobișnuite. Adesea, obiceiurile „neconvenționale”, chiar excentrice sunt expresii ale genialităţii.
Iată șapte astfel de obiceiuri atipice, considerate de psihologi indicii ale unei minți excepționale.
Visarea cu ochii deschiși este adesea interpretată drept lipsă de concentrare sau pierdere de timp. Psihologul Scott Barry Kaufman spune, însă, că visarea este „o sursă de adaptare socială, personală și creativă”, potrivit geediting.com
Această formă de rătăcire mentală stimulează conexiuni neașteptate între amintiri, idei și emoții, ducând la soluții inovatoare.
Dacă te consideri o „pasăre de noapte”, s-ar putea să ai un IQ peste medie. Psihologul evoluționist Satoshi Kanazawa susține că persoanele inteligente tind să fie mai nocturne.
Cercetările sale arată că indivizii cu un IQ ridicat preferă să stea treji până târziu și să doarmă dimineața, în contrast cu tiparele celor cu inteligență medie.
Persoanele inteligente nu trăiesc eşecul ca o tragedie personală. Pentru ele, eșecul este o parte integrantă a procesului de învățare.
Psihologul Carol S. Dweck, cunoscută pentru teoria „mentalității de creștere” (growth mindset), subliniază că a vedea eșecul ca oportunitate — și nu ca o limitare permanentă — este o trăsătură distinctivă a celor inteligenți.
Într-o societate în care socializarea este adesea idealizată, dorința de a sta singur poate părea ciudată. Totuși, un studiu publicat în British Journal of Psychology a concluzionat că persoanele foarte inteligente găsesc o satisfacție mai scăzută în interacțiunile sociale frecvente.
Pentru acești indivizi, timpul pe care-l petrec cu ei înşişi este o oportunitate de reflecție, strategie și stimulare creativă.
Inteligența ridicată este adesea asociată cu eficiența — o căutare constantă a celor mai rapide și mai simple soluții.
Bill Gates a declarat cândva că ar angaja o persoană „leneșă” pentru o sarcină grea, tocmai pentru că va găsi o cale ușoară de a o duce la capăt.
Această „lene adaptivă” presupune gândire laterală, inovație și economie de resurse.
Altfel spus, este de preferat să gândeşti inteligent decât intens.
Lumea vrea răspunsuri clare, dar oamenii inteligenți știu că viața nu oferă întotdeauna alb și negru. Ei acceptă ambiguitatea și nu se grăbesc să tragă concluzii.
Această toleranță la incertitudine favorizează creativitatea și gândirea critică.
„Capacitatea de a tolera complexitatea și contradicția, nu nevoia de simplitate și certitudine, este trăsătura unui explorator”, spune psihologul Marie-Louise von Franz.
Adesea, o cascadă de întrebări este, pentru cei mai mulţi dintre noi, mai mult decât sâcâitoare. Însă curiozitatea este o trăsătură-cheie a inteligenței excepționale. Cei mai inteligenți oameni nu acceptă realitatea așa cum este — o explorează, o chestionează, o reformulează.
„Important este să nu încetăm niciodată să punem întrebări. Curiozitatea are propria sa rațiune de a exista”, era de părere Einstein.