Patriarhia nu are bani … de taxele de șantier. Instituția are datorii de aproape 1 milion de lei către Inspectoratul de Stat în Construcții

O acțiune în justiție este în desfășurare pe rolul Curții de Apel București, instituțiile implicate fiind Patriarhia Română, pe de o parte, și Inspectoratul de Stat în Construcții, pe de cealaltă parte.

Litigiul durează încă din anul 2020, atunci cânt ISC a cerut instanței să oblige Patriarhia Română să plătească suma de 935.026,42 de lei reprezentând taxe pentru construcția Catedralei Mântuirii Neamului, informează Fanatik.

Inspectoratul de Stat în Construcții a susținut că Patriarhia Româna a obținut două Autorizații de Construire – 454 – S / 14.12.2017, respectiv 118 – S / 22.03.2018 fără achitarea sumelor respective.

Prima autorizație se referă la lucrări de modificare la construcția lăcașului de cult Catedrala Mântuirii Neamului – amenajare parcare subterană acoperită și piață pietonală, iar cea de-a doua – lucrări de construire, etapa I – Catedrala Mântuirii Neamului și dependințe asimilate – modificări la construcția autorizată cu AC 314 – S / 2020, AC 569 – S / 2014 și 353 – S / 2017.

Fermierii români au ajuns la capătul răbdării. Își aruncă recoltele la gunoi după ce samsarii piețelor le-au oferit 20 de…

Mulți dintre fermierii români au luat decizia de a-și arunca recoltele la gunoi, după ce au ajuns în imposibilitatea de o mai valorifica. Aceștia se…

S-a deschis mall-ul care încununează sudul României! Unde este cel mai mare centru comercial din afara Bucureștiului

Cel mai mare mall din sudul României a fost deschis la Pitești. Argeș Mall rivalizează în mod direct cu centrele comerciale din Capitală.

Pentru cele două lucrări, Primăria Sectorului 5 a eliberat autorizații de construire, însă fără dovada achitării taxelor necesare către Inspectoratul De Stat în Construcții. În ambele documente, valoarea totală a lucrărilor era de 186.805.282,68 lei (aproximativ 37,4 milioane euro).

În martie 2021, Primăria Sectorului 5 a rectificat conținutul autorizației de construire 118 – S / 22.03.2018 la suma de 21.116.978 lei (aproximativ 4,3 milioane euro).

Legea 10/1995 privind calitatea în construcții reglementează că ”investitorii sau proprietarii au obligația să vireze către Inspectoratul de Stat în Construcții – ISC, o sumă echivalentă cu o cotă de 0,5% din valoarea fără TVA a lucrărilor pentru realizarea construcțiilor noi și a lucrărilor de intervenție la construcțiile existente pentru care se emit, în condițiile legii, autorizații de construire / desființare” (art 43).

Suma de plată se virează în două tranșe: 50% la data informării ISC în legătură cu debutul lucrărilor, iar restul până la data procesului verbal de recepție, până la terminarea lucrărilor.

În 2020, când a fost inițiat procesul, Inspectoratul de Stat în Construcții susținea că Patriarhia nu a plătit această primă tranșă, obligatorie în faza incipientă a lucrărilor.

Ca răspuns la inițierea dosarului în justiție de către ISC, Patriarhia Română a cerut respingerea acțiunii, în lipsa unui titlu de creanță fiscală în care să fie individualizată suma de 934.026,42 de lei.

Totuși, pe 16 aprilie, Patriarhia a făcut dovada plății debitului principal: 467.013,21 lei pentru cota de 0,25% din valoarea lucrărilor începute în 2017 și 52.792,45 lei – pentru lucrările începute în 2018, fără ca ISC să conteste modul de calcul al Patriarhiei.

În iunie 2021, ISC își modifică pretențiile și solicită suma de 883.872,85 de lei, reprezentând penalități de întârziere de 0,15% pe zi, pentru cele două autorizații emise, pentru care Patriarhia nu a plătit la timp.

În continuarea acestei îndelungate acțiuni în justiție, Tribunalul București a stabilit, în septembrie 2021, că Patriarhia trebuie să plătească această sumă, după cum urmează: 62.163,11 lei (penalități aferente cotei de 0,25% din valoarea lucrărilor autorizate prin AC 118 – S / 22.03.2018) și 821.709,94 lei (penalități aferente cotei de 0,25% din valoarea lucrărilor autorizate prin AC 343 – S / 14.12.2017).

Deși sentința a fost dată în octombrie 2021, motivarea a fost comunicată abia în septembrie 2022. Câteva zile mai târziu, Patriarhia Română a făcut recurs, dosarul fiind înaintat, în acest moment, la Curtea de Apel București.

Într-un răspuns pentru sursa citată, Patriarhia Română a confirmat că este parte în dosarul aflat pe rolul Curții de Apel București, însă a refuzat să comunice dacă a achitat sau nu taxa respectivă, precum și motivele pentru care respectiva sumă nu a fost virată la timp

”Prin prezenta, vă confirmăm că suntem parte în dosarul 33230/3/2020*, aflat pe rolul Curții de Apel București, însă informațiile pe care le solicitați intră sub incidența art 12, alin. 1, lit. f) din Legea nr 544/2001, potrivit cărora se exceptează de la accesul liber al cetățenilor, prevăzut la art. 1 și, respectiv, la art 11/1, informațiile privind procedurile judiciare, dacă publicitatea acestora aduce atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părțile implicate în proces. Ca atare, vă rugăm să lăsați justiția să soluționeze acest dosar fără niciun fel de ingerință”, se arată în răspunsul Patriarhiei Română.

Citește și: Peste 700.000 de români lucrează în construcții în Europa, dar în țară de abia se găsesc muncitori. Avertismentul constructorilor