Rezultatele cercetării arată că 60,3% dintre români susțin ideea ca Republica Moldova să primească, contra cost, o parte din gazele extrase din Marea Neagră. În schimb, 35,4% dintre participanții la sondaj sunt împotrivă, iar 4,3% nu au o opinie sau nu au răspuns.
Aprobarea pentru acest tip de parteneriat energetic este mai ridicată în rândul votanților PSD, PNL și USR, al persoanelor cu educație superioară, al locuitorilor din București și din marile orașe, precum și al celor cu venituri peste medie. În schimb, opoziția față de livrările de gaze către Republica Moldova este mai frecventă printre simpatizanții AUR, persoanele cu nivel educațional primar sau mediu, cei cu venituri reduse și locuitorii din mediul rural sau din urbanul mic.
În ceea ce privește sprijinul acordat Ucrainei, 53,4% dintre cei chestionați s-au declarat de acord ca România să furnizeze energie țării vecine în caz de criză, în contextul atacurilor militare ruse care afectează rețelele de alimentare cu gaze și electricitate. 43,1% se opun unei astfel de inițiative, iar 3,5% nu au oferit un răspuns, potrivit Digi 24.
Susținerea pentru ajutorarea Ucrainei este mai mare în rândul tinerilor sub 30 de ani, al celor cu studii superioare, venituri ridicate și al locuitorilor din centrele urbane mari. Aceeași tendință se regăsește și în rândul votanților PSD, PNL și USR. În schimb, persoanele cu educație medie, venituri mici și simpatizanții AUR sunt mai degrabă împotriva unei astfel de măsuri de solidaritate energetică.
Sondajul INSCOP mai arată și o schimbare semnificativă în atitudinea publicului față de cooperarea energetică europeană. În condițiile în care Uniunea Europeană intenționează să implementeze un mecanism de întrajutorare între statele membre pentru furnizarea de gaze naturale în situații de urgență, 78,6% dintre români spun că ar fi de acord ca România să importe gaze dacă va avea nevoie. Prin comparație, în noiembrie 2022 doar 59,6% susțineau această idee.
Doar 18,6% dintre cei chestionați se opun acum unui astfel de mecanism european, un procent în scădere semnificativă față de 38,7% înregistrat în urmă cu doi ani. 2,9% dintre respondenți au declarat că nu știu sau nu doresc să răspundă.
Aprobarea pentru mecanismul de întrajutorare este predominantă în rândul votanților USR și PNL, al persoanelor cu educație superioară și venituri mai ridicate. Cei care se opun provin în special din rândul susținătorilor AUR, al bărbaților, al persoanelor cu venituri scăzute și educație medie.