Premieră în România! Marcel Ciolacu face planul pentru un tren de mare viteză București – Budapesta

Marele proiect de infrastructură din România a fost pus la punct: Marcel Ciolacu și Viktor Orban fac planul pentru un tren de mare viteză București – Budapesta, informează economedia.ro. Locomotiva va funcționa pe linie modernizată pentru viteza de 160 km/h sau traseu nou pentru viteze de peste 200.

Tren de mare viteză în România

La întâlnirea privată dintre cei doi premieri, Marcel Ciolacu și Viktor Orban, au fost prezenți și Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor și liderul UDMR, Kelemen Hunor. Discuția despre un tren de mare viteză în România este purtată de mai mulți ani, însă un asemenea proiect este foarte complicat.

Nu putem omite că proiectul de infrastructură va fi foarte scump, dacă s-ar face în varianta unei linii pe care trenurile să circule, totuși, cu peste 200 km/h, adică o linie de mare viteză veritabilă. Pe lângă componenta de infrastructură, mai trebuie luat în calcul și materialul rulant construit pentru viteze superioare.

Citește și despre: Adio călătorii normale cu trenul. CFR anunță schimbările provocate de caniculă

Cele mai rapide trenuri din România ating doar 160 km/h, pe linia București – Constanța M800. De asemenea, linia București – Predeal pe care se atinge 140 km/h este deja „îmbătrânită” la aproape 20 de ani de la modernizarea din 2004. Cu referire la o linie de mare viteză, Comisia Europeană avansase în 2021 termenul de finalizare 2040. Legătura spre Budapesta se face pe M 200 prin Brașov – Sighișoara – Arad – Curtici (frontieră Ungaria) pe care sunt efecutate lucrări pentru reabilitare/modernizare la viteza maximă de 160 km/h, respectiv pe M 300 Cluj – Oradea – Episcopia Bihor, toate cele patru contracte de electrificare și modernizare fiind finanțate prin PNRR, dar tot pentru viteza maximă de 160 km/h.

Pentru legătura București – Brașov via Predeal s-a optat pentru varianta unui tunel de 10 kilometri. Traseul va include cel mai lung tunel din România. Comisia Europeană a aprobat că va face parte dintr-un coridor strategic internațional de mare viteză, potrivit CFR Călători, transmite sursa citată.

În ceea ce privește traseul hibrid, Ministerul Transporturilor prezenta în primăvara anului 2022 două variante. Primul traseu este prin Pitești,  Sibiu, Cluj și Oradea cu o lungime de 590 km. Pe de altă parte, al doilea traseu va include unele segmente modernizate pentru viteza de 160 km/h (Coridorul Brașov – Arad prin CEF și POIM sau Cluj – Episcopia Bihor prin finanțare PNRR).

„În acest context, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii manifestă interes pentru o legătură feroviară de mare viteză sau cu viteză sporită (superioară vitezei de 200 km/h) care să conecteze zona Constanța / Port Constanța cu capitala României și mai departe cu Budapesta și implicit cu rețeaua europeană de cale ferată modernă.

În urma unei analize preliminare realizată de către experții Ministerului Transporturilor și Infrastructurii au rezultat două potențiale abordări:

⦁ Un aliniament sustenabil din punct de vedere economic și social pentru dezvoltarea unei căi ferate de mare viteză / viteza sporită poate fi: București – Pitești – Curtea de Argeș – Sibiu – Mediaș – (Tg. Mureș) – Cluj-Napoca – Zalău – Oradea – Episcopia Bihor. Această soluție ar urma să fie validată de rezultatele studiului de fezabilitate. Lungimea căii ferate de mare viteză are o lungime de aproximativ 590 km și ar urma să aibă un cost estimat de 25 – 30 mil. EUR/km (ceea ce ar conduce la un cost estimat al investiției de aproximativ 17 mld. EUR).

⦁ Un aliniament hibrid ce include secțiuni modernizate la nivelul 160 km/h pentru o parte a traseului (traversări montane, culoare existente), respectiv aliniament nou cu viteză de peste 200 km/h în funcție de aspectele geografice și cele de rentabilitate economică pe anumite porțiuni ale traseului.

O astfel de abordare presupune valorificarea unor investiții deja realizate, în curs de realizate sau în faza de proiect de proiecte de modernizare. Astfel traversarea montana s-ar putea realiza pe un traseu comun HSR – cale ferată convențională (ex. Câmpina – Predeal – Brașov) dacă se va alege o soluție de aliniament cu tunel și geometrii în plan și profil (declivități mici și raze de curbură mari), caracteristice liniilor de mare viteză.

În acest context, este propusă realizarea unui studiu de fezabilitate pentru construcția primei căi ferate de mare viteză din România cu un cost estimat de 120 mil. EUR (142 mil. EUR cu TVA)”, potrivit documentului publicat de Ministerul Transporturilor.

Vezi și: Mai multe trenuri vor merge spre Aeroportul Otopeni. CFR Infrastructură a scos la licitație contractul de 6.5 milioane lei, pentru dublarea parțială a liniei Pajura-Mogoșoaia