Ce este fenomenul de represiune financiară, prin care statul îşi plăteşte datoriile din banii cetăţeanului, în timp ce economiile acestuia pierd valoare

Fenomenul de represiune financiară apare atunci când statul își acoperă dezechilibrele prin inflație, iar populația suportă costul.

Pe scurt, statul cheltuie mai mult decât are. Ca să acopere diferența, bagă mai mulți bani în economie sau se împrumută. Dar, ca să nu crească prea mult datoria, lasă prețurile să crească (inflație).

Iată un exemplu concret: cineva are bani puși deoparte, dar prețurile urcă. Dobânda de la bancă nu ține pasul cu scumpirile. La final, chiar dacă persoana respectivă are mai mulți bani în cont, ea va cumpăra mai puţin.

Citeste si Cum se dezvoltă Cluj-Napoca folosind cinci fabrici din perioada comunismului. Proiecte de peste 2 miliarde …

Sau, mai simplu: Inflația: 10% (prețurile cresc cu 10%) – Dobânda la bancă: 6% – Românul câştigă 6%, dar pierde 10%. Cu alte cuvinte, este pe minus 4% în realitate, chiar dacă pare că a câștigat ceva.

Ce este fenomenul de represiune financiară

„Represiunea financiară înseamnă utilizarea inflației de către guvern pentru a reduce dezechilibrele din economie”, explică Adrian Codîrlașu, potrivit hotnews.ro

Atunci când statul cheltuiește mai mult decât încasează, diferența este acoperită prin împrumuturi și prin bani noi introduși în circulație. Un deficit bugetar de 9,3% din PIB echivalează, practic, cu bani „tipăriți” în economie. Iar acest surplus de bani presează prețurile în sus.

Mecanismul este simplu: statul se împrumută prin obligațiuni, acești bani ajung în economie, cresc cererea și consumul, în consecinţă apare inflația.

Dobânzi mai mici decât inflația: economiile se topesc

Un alt element al represiunii financiare este dobânda reală negativă.

„Avem inflație de 10% și dobânzi de sub 7%. Asta înseamnă iluzie monetară”, subliniază economistul. Cu alte cuvinte, chiar dacă depozitele sau titlurile de stat par să ofere câștig, în realitate economiile pierd valoare.

Citeste si Sorin Grindeanu, anunţ îngrijorător: „Până de Crăciun e posibil să avem 50.000 de disponibilizări în …

Oamenii care au un minimum de educație financiară se orientează spre active care îşi păstrează valoarea în timp:

„Equity asigură o protecție la inflație. Real Estate asigură o protecție la inflație. Aurul asigură o protecție la inflație. Și mai nou, Bitcoin asigură o protecție la inflație”, recomandă specialistul.

În schimb, cei care aleg să economisească după vechile metode, la bănci sau prin investiţii în titluri de stat, ajung să finanțeze indirect deficitul statului cu propriile economii.

Soluția propusă: Titluri protejate de inflație

Economistul atrage atenţia asupra faptului că România preferă să corecteze dezechilibrele prin inflație, nu prin reforme. În ritmul acesta, scumpirile vor continua.

„Inflația o vedem pe finalul anului, undeva între șase și șapte. (…) TVA-ul probabil va crește la începutul anului viitor […] .În criza anterioară […] am avut excese pe toate planurile. Acum, excesul e doar la stat. Populația și companiile au fost prudente”, spune Codîrlaşu.

Economistul propune introducerea titlurilor de stat indexate la inflație (TIPS), care ar obliga statul să plătească prețul inflației pe care o generează.

Aceasta funcţionează astfel: valoarea nominală a instrumentelor se ajustează anual cu rata inflației. Dacă statul generează inflație, trebuie să o și plătească deținătorilor de titluri.