Rezultatele PISA confirmă eșecul sistemului românesc de învățământ: Rezultatele elevilor români, semnificativ reduse față de media OCDE la un test

Rezultatele evaluării PISA 2022 în privința abilităților de gândire creativă arată că 58% dintre elevii români ating cel puțin nivelul 3 de competență, de bază pentru gândirea creativă. Un procent foarte mic, de 14%, sunt la nivelurile 5 sau 6, adică performanță de top.

Rezultate PISA. Elevii români au reușit rezultate mult mai reduse decât media din Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) la două materii extrem de importante, la matematică și lectură.

Citește și Schimbări importante la e-Factura din iulie! Anunțul făcut de Ministerul Finanțelor

Elevii români din mediile avantajate au avut scoruri mai bune cu 15,1 puncte la testul de gândire creativă, spre deosebire de elevii dezavantajați, unde scala e de 60 de puncte.

Rezultate PISA. Notele elevilor, sub nivelul așteptat pentru România

PISA 2022 a inclus și evaluarea abilităților de gândire creativă (exprimarea în scris, exprimarea vizuală, rezolvarea de probleme sociale și rezolvarea de probleme științifice) ale elevilor de 15 ani, a transmis Ministerul Educației. A fost evaluată capacitatea școlarilor de a veni cu idei creaive și de a evalua și a îmbunătăți ideile altora ca să ajungă la rezultate creative.

„În România, 58% dintre elevi ating cel puţin nivelul 3 de competenţă, considerat de bază pentru gândirea creativă, adică pot cel puţin să genereze idei adecvate în contextul unor sarcini expresive sau de rezolvare de probleme simple sau moderate din punctul de vedere al complexităţii, şi încep să demonstreze abilitatea de a genera idei sau soluţii originale în contexte familiare”, a transmis Ministerul Educației.

Citește și Vești bune pentru turiștii români! Wizz Air anunță o cursă directă către un mare oraș din Turcia

„Dintre aceştia, 14% se situează la nivelurile 5 sau 6 de competenţă în gândirea creativă (performanţă de top), adică pot genera, evalua şi îmbunătăţi ideile creative din cadrul unor sarcini diverse şi complexe, inclusiv sarcini care presupun proiectarea unor soluţii abstracte sau raportarea la scenariile unor probleme ştiinţifice şi sociale nefamiliare sau caracterizate de anumite constrângeri”, a adăugat Ministerul Educației.

Potrivit rezultatelor, 85% dintre elevii români au spus că vor să știe cum funcționează lucrurile, 76% vor să înțeleagă mai multe despre comportamentul uman, 62% duc la bun sfârșit ce au început, chiar și când lucrurile se complică.

Rezultate PISA. Așa cum s-a întâmplat și în cazul altor țări participante, fetele românce au avut rezultate mai bune la gândirea creativă decât băieții.

„Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023 şi iniţiativele Ministerului Educaţiei asigură un cadru potrivit pentru formarea competenţelor de gândire creativă. Politicile, măsurile şi programele/proiectele care vor duce la ameliorarea acestor rezultate sunt:

• Proiectul „Strengthening the capacity of Bulgaria and Romania to design and deliver curriculum reforms and improve student learning outcomes” în cadrul căruia Ministerul Educaţiei va elabora şi pilota instrumente de monitorizare şi sprijin al implementării curriculumului centrat pe competenţe;
• Curriculumul la decizia elevului din oferta şcolii permite proiectarea unor opţionale multi/trans/interdisciplinare care să contribuie la formarea competenţelor de gândire creativă;
• Proiectul «Reglementări noi pentru un curriculum relevant şi educaţie deschisă – RECRED», în cadrul căruia profesorii de liceu vor fi formaţi să predea centrat pe competenţe;
• Proiectul «Policies and resources for safe and supportive schools», în cadrul căruia Ministerul Educaţiei va pilota o abordare inovatoare pentru dezvoltarea abilităţilor socio-emoţionale;
• Programele «Şcoala Altfel» şi «Săptămâna verde», în cadrul cărora profesorii pot desfăşura activităţi dedicate formării competenţelor de gândire creativă;
• Dotări ale spaţiilor şcolare – investiţii realizate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, prin Programul Operaţional Educaţie şi Ocupare etc., care permit crearea unui mediu de învăţare stimulativ, de tip STIAM (Ştiinţă, Tehnologie, Inginerie, Arte şi Matematică), prin: echipamente ştiinţifice ce stimulează explorarea şi experimentarea, resurse specifice conceptului de smart-lab, instrumente educaţionale de tip realitate virtuală (VR) şi realitate augmentată (AR) etc.”, susţine Ministerul Educaţiei.