România ar putea intra în colaps chiar și cu măsurile de austeritate. Românii: „Vinovaţii trebuie să plătească”

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat pentru Financial Times că o primă serie de majorări de taxe și înghețări ale cheltuielilor a intrat în vigoare la 1 august, iar alte două pachete similare sunt planificate pentru sfârșitul acestui an, în ciuda protestelor, susținute parțial de opoziția de extremă dreapta, potrivit Antena 3 CNN.

„Desigur, nu este ușor. Suntem cu toții pe deplin conștienți de starea actuală a bugetului”, a spus Nazare, subliniind că guvernul de coaliție s-a angajat să implementeze toate măsurile necesare.

Te-ar mai putea interesa: O nouă lovitură pentru români. Ilie Bolojan confirmă creșterea impozitelor de la 1 ianuarie: ”În prezent, ele nu reflectă valoarea de piaţă”

România are cel mai mare dezechilibru bugetar din UE

Cu un deficit de 9,3% din PIB în 2024, România a înregistrat cel mai mare dezechilibru bugetar din Uniunea Europeană, depășind cu mult plafonul de 3% impus de regulile fiscale ale blocului. Guvernul Ciolacu a evitat adoptarea de măsuri de austeritate.

Austeritatea rămâne profund nepopulară în România, după ce, în urma crizei datoriilor suverane, țara a implementat „una dintre cele mai dure serii de reduceri de cheltuieli și majorări de taxe din Europa”. În 2012, guvernul s-a prăbușit în urma protestelor împotriva acestor măsuri, într-un context asemănător cu cel din Grecia, Portugalia sau Irlanda.

Măsurile de austeritate au avut un început dificil

De această dată, autoritățile române încearcă să eșaloneze aplicarea reformelor.

Cu toate acestea, sute de protestatari au ieșit în stradă, în București și în alte orașe, în această vară. Liderul partidului de extremă dreapta AUR, George Simion, a cerut alegeri anticipate și a declarat că va „refuza plata impozitelor” impuse de un guvern pe care îl consideră ilegitim.

Pachetul, intrat în vigoare la 1 august, include creșterea cotei maxime de TVA de la 19% la 21% și majorarea accizelor. De asemenea, orice creștere a salariilor și pensiilor din sectorul public a fost suspendată până în 2026. Însă reformele mai sensibile, cum ar fi revizuirea guvernanței companiilor de stat și reducerea pensiilor speciale, nu au fost încă adoptate.

Ministrul Nazare a afirmat că reforma pensiilor urmărește „eliminarea privilegiilor speciale”, cum ar fi pensionarea anticipată a judecătorilor, care pot în prezent să se retragă din activitate la doar 40 de ani.

„Aceste măsuri sunt esențiale pentru a asigura atât sustenabilitatea fiscală, cât și echitatea”, a declarat el.

Fundamentele economice ale țării rămân fragile. Toate cele trei mari agenții de rating au retrogradat România cu un nivel, plasând-o la doar un pas de categoria „junk”, din cauza creșterii rapide a datoriei și a inflației ridicate.

PIB-ul a avansat cu doar 0,3% în al doilea trimestru, iar banca centrală avertizează că economia se va încetini și mai mult, în condițiile în care inflația impune menținerea dobânzii-cheie la 6,5%.

Alegerile prezidențiale din decembrie încă bântuie România

Criza economică este agravată de o criză politică prelungită, izbucnită după ce Curtea Constituțională a anulat alegerile prezidențiale din decembrie, invocând interferențe din partea Rusiei.

Noul guvern a fost instalat în iunie, după victoria pro-europeanului Nicușor Dan în alegerile repetate. Totuși, coaliția formată din patru partide rămâne fragilă, iar tensiunile interne cresc. Recent, un vicepremier (N.r. – Dragoș Anastasiu) a demisionat în urma unor acuzații de fraudă, iar Uniunea Salvați România (USR), partidul fondat de Dan, s-a opus organizării funeraliilor de stat pentru primul președinte postcomunist al țării, Ion Iliescu.

Între timp, AUR, care a ocupat locul doi la alegerile parlamentare din decembrie, a depășit partidele de la guvernare în sondajele de opinie, ajungând la aproximativ 40% din intențiile de vot. AUR profită de nemulțumirea generală legată de creșterea costului vieții și de percepția că politicienii urmăresc puterea pentru a-și favoriza cercul apropiat.

Măsurile luate de guvern care încă sunt în discuție

Printre cele mai sensibile măsuri aflate încă în discuție se numără reforma pensiilor speciale și guvernanța companiilor de stat, ambele asociate cu clientelismul politic. Acestea reprezintă condiții esențiale pentru accesarea fondurilor UE de redresare post-pandemie, care trebuie utilizate până la finalul anului viitor.

Luna trecută, autoritățile de la București au recunoscut că România riscă să piardă aproape un sfert din cele 28,5 miliarde de euro alocate inițial. Până acum, țara a folosit mai puțin de 10 miliarde de euro din această sumă.

Ministrul Nazare a subliniat că partenerii din coaliție înțeleg importanța momentului.

„Păstrarea fondurilor europene și maximizarea accesului la alte surse UE nu ține de ideologie – este o opțiune strategică pentru dezvoltarea României”, a declarat ministrul.

Totuși, el a recunoscut că reformele majore vor fi cel mai probabil implementate complet abia spre sfârșitul mandatului actualei guvernări, peste aproximativ trei ani.

Întrebat despre riscul ca tensiunile interne să împiedice agenda de reformă, Nazare a declarat că rămâne „optimist că această coaliție va continua să funcționeze coerent până vom depăși această perioadă dificilă”.

Costin Ciobanu, cercetător la Universitatea Aarhus din Danemarca, susține că teama de a pierde alegerile va menține coaliția unită, cel mai probabil doar pe termen scurt.

„AUR are aproape 40%, în timp ce partidele din coaliție se află fiecare sub 20%. AUR poate sta liniștit și să aștepte”, a spus el.

Românii par să înțeleagă gravitatea situației fiscale, dar sunt rezervați față de eficiența guvernului și măsurile propuse.

„E clar că este nevoie de bani, dar totul s-a scumpit odată cu majorarea TVA-ului. Sper totuși să se facă ceva cu pensiile speciale, care sunt uriașe și complet nejustificate”, spune Cristina, o ingineră de 49 de ani din București.

Mihai, muncitor în vârstă de 53 de ani, ridică și el semne de întrebare:

„Dacă eu și alții ca mine ne-am plătit impozitele, de unde a apărut acest deficit? Cineva a greșit. Atunci acea persoană ar trebui să plătească”.

Te-ar mai putea interesa: Bolojan clarifică reforma pensiilor private: Guvernul nu ia niciun ban. „Mi-ar fi mult mai simplu să mă spăl pe mâini”