Pe de altă parte, creșteri semnificative de bugetari apar și în sistemul de educație. Deși populația școlară a scăzut de la 3,7 milioane de copii în 2015 la 3,4 milioane în 2024, numărul angajaților din învățământul preuniversitar a crescut cu circa 19.000, ajungând la 314.000. În același timp, numărul de elevi din anul școlar 2023-2024 a fost de doar 2.875.900, cel mai mic din ultimul deceniu. Explicaţia constă în influențele politice asupra numirilor și angajărilor în școli și licee, aflate în continuare sub influența administrațiilor locale.
În sănătate s-a înregistrat o creștere de aproximativ 50.000 de angajați în ultimul deceniu. De la 197.000 de posturi în 2015, sectorul a ajuns la 247.000 în 2025. Cele mai multe noi locuri de muncă au fost create în spitalele finanțate de primării și consilii județene, cu 28.000 de posturi în plus.
În schimb, reduceri de personal au fost înregistrate la Ministerul de Interne, care a pierdut 8.000 de posturi, şi la Finanțe, cu un minus de 2.000 de angajaţi. Alte ministere, precum Munca, Agricultura sau Externe au redus, de asemenea, personalul, iar MApN are aproximativ același număr de bugetari ca în urmă cu 10 ani.
Citește și Nicușor Dan: România va susține unirea cu Republica Moldova când cetățenii o vor cere
Cheltuielile cu personalul bugetar au fost în 2024 de 165 miliarde de lei, de peste trei ori mai mari decât în 2015, când se ridicau la doar 52 de miliarde. În termeni de PIB, cheltuielile de personal au ajuns la 9,3% în 2024, comparativ cu 7,3% în 2015. Salariul mediu net în sectorul public a fost anul trecut de 6.200 de lei (aproximativ 1.200 euro), mai mare decât salariul mediu pe economie, de 5.600 lei.