România riscă să rămână fără telefoane sau laptopuri noi. Explicațiile specialiștilor

21 din cele 118 elemente chimice cuprinse în Tabelul lui Mendeleev se vor consuma într-o perioadă cuprinsă de la 5 la 50 de ani, se arată într-un studiu publicat recent de profesorul James Clark, chimist la Universitatea din York. Elementele sunt aproape de epuizare, tocmai din acest motiv, riscăm să rămânem fără telefoane sau laptopuri noi, informează wall-street.ro.

Riscăm să rămânem fără laptopuri și telefoane noi

Minereuri precum cele de aur, mangan, zinc, argint, arsenic, galiu, germaniu, rodiu, ruteniu, cadmiu, indiu, platină, ruteniu, taliu sau bismut sunt aproape de epuizare. Totul se întâmplă din cauza extracției excesive, determinată de revoluția industrială și de creșterea exponențială a consumului.

Citește și: Drepturile românilor vor fi încălcate! Statul va accesa datele personale din laptop sau telefon

Ionuț Păun, HR Director Grup City Grill, dezvăluie salariul uriaș oferit de Dragoș Petrescu unui ospătar: „2.000 de euro, cu…

Grupul City Grill, care operează restaurante și cafenele sub brandurile Caru' cu Bere, Hanu' lui Manuc, Pescăruș, Hanu' Berarilor, Bungiorno.Italian, City Grill și hotelul La…

Ce pensie câștigă un român după 40 de ani de muncă față de un german cu aceeași vechime

Pensia medie în Germania este de peste trei ori mai mare decât cea din România. Cu toate astea, mulți vârstnici nemți cu pensii de 1.500-1.700…

Toate aceste mineuri sunt fundamentale în industria producătoare de echipamente electrice sau electronice, iar dispariția lor va genera întârzieri foarte mari de livrare. De asemenea, s-ar putea ajunge la imposibilitatea producerii echipamentelor din categoriile menționate, în viitorul apropiat.

„Aurul, platina, argintul sau paladiumul sunt folosite, de exemplu, ca și conductori în producția telefoanelor, a laptopurilor și a televizoarelor.

Cadmiul este indispensabil pentru producția acumulatorilor din consolele de jocuri și din jucăriile electronice, iar doar 0,1% ruteniu, în combinație cu titanul, face un produs electric de 100 de ori mai rezistent la coroziune și este folosit în industria aviatică și aerospațială.

Taliul este folosit în construcția generatoarelor electrice sau a echipamentelor de transmisie precum antene TV sau stații ce emit unde radio, bismutul este folosit în producția semiconductorilor electrici. Indiumul este folosit pentru producția de tablete sau a consolelor de jocuri, și este indispensabil producției echipamentelor de criogenare, iar germaniul este folosit pentru echipamentele cu infraroșu”, explică Cristian Pocol, Președintele Asociației RESPO DEEE.

Se estimează că 10 miliarde de oameni vor trăi în 2060 pe glob, adică cu 2 miliarde mai mult decât în prezent. Mai ales în regiunile dezvoltate, va crește și venitul mediu anual pe cap de locuitor. Acest lucru va accelera cererea de produse, printre care și cele de tip electronic și electrocasnic.

„Conform cifrelor unui nou raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), piața globală de echipamente electrice a crescut de la 1503.21 miliarde de dolari în 2022 la 1630.86 miliarde de dolari în 2023 și se estimează că va atinge valoarea de la 2190.31 miliarde de dolari în 2027. Asia-Pacific a fost regiunea cu cea mai mare putere de cumpărare a echipamentelor electrice și electronice, urmată de Europa de Vest, la coada clasamentului aflându-se Africa.

Conform raportului “Promisiunea și limitele mineritului urban” al Institutului Fraunhofer, extracția de materiale din zăcăminte naturale s-a triplat între 1970 și 2017, de la 2,6 la 9,1 miliarde de tone anual pentru metale și de la 9 la 44 de miliarde de tone pe an pentru materiile prime nemetalice. În acest context, în 2060, extracția globală de metale va ajunge la 18 miliarde de tone pe an și cea de minerale nemetalice la 112 miliarde de tone. Revoluția industrială amenință viitorul vieții pe această Planetă, așa cum o cunoaștem în prezent. Inovațiile tehnologice și creșterea continuă a cererii pentru noi echipamente electrice și electronice vor secătui planeta de resurse mult mai devreme decât estimările inițiale.

În cinci ani vom simți primele efecte ale epuizării resurselor. În plus, tot procesul de extracție a minereurilor de fier și a materiilor prime cauzează gaze cu efect de seră, poluează aerul, solul și accentuează încălzirea globală”, continuă Cristian Pocol.

Economia circulară ar putea reprezenta o soluție. Dacă ar fi implementat un sistem sănătos de reciclare a deșeurilor de echipamente electronice și electrice, criza mondială actuală a componentelor nu ar fi atât de acută. Tocmai de aceea, marii producători, dar și consumatorii finali, ar trebui să ofere spre colectare produsele ieșite din uz, care au în conținut exact acele componente greu de găsit în prezent.

„Prin reciclarea corectă a deșeurilor de echipamente electrice și electronice, încurajăm mineritul urban și susținem economia circulară.

Ratele de reciclare ale resurselor naturale aflate acum pe cale de dispariție sunt foarte mici, uneori chiar sub 1%. Aceste resurse naturale există, în toate echipamentele electrice și electronice scoase din uz și ar fi simplu de recuperat dacă acestea ar urma calea reciclării responsabile. În momentul de față, din cele 21 de materii prime critice, avem opt care se reciclează în procent mai mic de 1%.

Printre acestea, galium, germaniu, arseniu, seleniul și bismut. Procentele sunt mai bune pentru mangan, cobalt, nichel, cupru, argint, rodiu sau paladiu, unde procentul de recuperare în urma reciclării depășește 50%”, mai spune Cristian Pocol.

Te-ar putea interesa și: Laptopul este un mare consumator de energie electrică. Ce trebuie să facă românii ca să reducă costul facturilor la curentul electric