Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), în 2024, numărul românilor aflați în risc de sărăcie a scăzut cu 375.000 față de anul precedent, ajungând la 3,595 milioane de persoane, ceea ce corespunde unei rate de 19%. Este o reducere de 2,1 puncte procentuale comparativ cu 2023. Totuși, aproape unul din cinci români trăiește într-o gospodărie cu venituri sub pragul de 60% din mediana națională, precizează digi24.ro.
Te-ar mai putea interesa și: Ministrul Educației dă vina pe sărăcie și pe modul de predare a profesorilor
:format(webp):quality(100)/https://www.dailybusiness.ro/wp-content/uploads/2023/04/saracie-1024x576.jpg)
Cele mai afectate categorii sunt copiii (26,2%), tinerii între 18-24 ani (22,2%) și gospodăriile cu minori sau tineri dependenți (22,6%). De asemenea, femeile continuă să fie mai vulnerabile la sărăcie decât bărbații, cu o diferență de 0,1 puncte procentuale.
Transferurile sociale, pensiile sau alocațiile, joacă un rol important în reducerea sărăciei. Fără acestea, 41,4% din populație ar fi fost în risc de sărăcie, iar în cazul vârstnicilor de peste 65 de ani, procentul ar fi fost de 84,8%.
În ceea ce privește deprivarea materială și socială severă, aceasta a afectat în 2024 un număr de 3,266 milioane de români, reprezentând 17,2% din populație – în scădere cu 2,6 puncte procentuale. Cei mai afectați au fost din nou copiii și persoanele peste 65 de ani.
Un alt indicator, intensitatea foarte redusă a muncii, adică gospodării în care adulții lucrează sub 20% din potențialul lor, a fost întâlnit în cazul a 615.000 persoane sub 65 de ani (4,3% din total), mai ales în rândul femeilor.
Cumulând cei trei indicatori, rata riscului de sărăcie sau excluziune socială (AROPE) s-a situat la 27,9%, adică 5,3 milioane de români, în scădere cu 739.000 de persoane față de 2023. AROPE afectează mai mult femeile (28,4%) decât bărbații (27,4%) și este cel mai ridicat în rândul copiilor (33,8%) și tinerilor (31,3%). Gospodăriile monoparentale și cele cu mai mulți copii sunt cele mai expuse.
Distribuția regională arată că zonele cele mai afectate sunt Sud-Est (39,7%) și Sud-Vest Oltenia (35,1%), în timp ce regiunea București-Ilfov înregistrează cea mai mică rată (12%).
Te-ar mai putea interesa și: Studiu Oxford: care este legătura între sărăcie singurătate şi boală