Românii care fac asta pe plajă sunt „amendați” cu 1.200 de lei pe loc. Patronii de la malul mării fac legea pe litoral

Românii care nu sunt atenți la detalii și la condițiile impuse de proprietarii șezlongurilor pot ajunge să plătească sume considerabil mai mari decât au anticipat inițial, atunci când merg la plajă. Pe lângă faptul că prețurile pentru închirierea șezlongurilor sunt deja foarte mari, patronii de pe litoralul românesc au găsit o nouă metodă de a profita de pe urma celor care doresc să se relaxeze la malul mării.

Citește și: Cea mai scumpă plajă din Italia: „Am cheltuit 1200 de euro în 2 zile, doar sezlongurile au fost 140 euro pe zi”

În prezent, închirierea unui șezlong poate costa până la 200 de lei pentru o zi întreagă, cu un preț mediu situat în jurul valorii de 50 de lei pe zi, sumă care include de obicei și umbrelă cu măsuță.

Totuși, în cazul în care turiștii se întâmplă să deterioreze măsuța de plastic, aceștia sunt obligați să plătească încă 50 de lei. Situația devine și mai gravă dacă se strică șezlongul, suma de plată urcând la 160 de lei. Dacă umbrela este deteriorată, amenda poate ajunge la o valoare exorbitantă de 1.200 de lei.

Citește și: Mersul la mare în România, un lux. Cât costă să îți pui cearșaful pe plajă în Mamaia Nord

„Amenzi” pentru românii care merg la plajă

Din punct de vedere legal, nu există nicio justificare care să permită obligarea clienților să plătească aceste sume în astfel de situații. Contravaloarea obiectului deteriorat ar putea fi achitată doar cu intervenția autorităților și doar în cazul în care există dovezi clare care să demonstreze vina turistului. În lipsa acestor dovezi, orice patron de șezlonguri de pe litoral poate pretinde sume de bani fără ca vina să fie clar dovedită. În plus, nu există o bază legală solidă pe care să se sprijine astfel de solicitări.

De cele mai multe ori, turiștilor nu li se eliberează bon fiscal, nici măcar atunci când acesta este cerut, și de multe ori sunt refuzați atunci când doresc să plătească cu cardul. Astfel, chiar dacă plătesc, nu există dovezi clare că au fost prezenți la acea locație și că au beneficiat de serviciile respective. În absența unor dovezi concrete, cum ar fi un bon fiscal, nimeni nu poate fi obligat să suporte astfel de sancțiuni ilicite, ceea ce pune sub semnul întrebării corectitudinea și legalitatea acestor practici, arată bugetul.ro.