Românii care sunt protejați de Legea moștenirii atunci când împart averea. Ce prevede Codul Civil în România

Legea moștenirii protejează o categorie de români. În România, moștenirea este de două feluri, legală și testamentară atunci când vine vorba despre averea de împărțit. Legea îl protejează pe soțul supraviețuitor, la împărțirea bunurilor, conform Articolului 963 din Codul Civil.

Acest articol din lege scoate în evidență faptul că moștenirea legală se cuvine, în ordine, soțului supraviețuitor și rudelor defunctului, printre care se numără descendenții, ascendenții și colateralii acestuia, după caz. Descendenții și ascendenții au drept direct la moștenire, indiferent de gradul de rudenie cu defunctul.

Colateralii au dreptul numai până la gradul al patrulea, inclusiv. Cu toate acestea însă, în cazul în care nu există niciun moștenitor legal sau testamentar, atunci patrimoniul defunctului se transmite comunei, orașului sau municipiului, după situație.

Cât despre celălalt tip de moștenire, moștenirea testamentară, legea stipulează că a fost decisă deja persoana care va primi averea, banii și bunurile strânse, de-a lungul vieții sale, de către persoana decedată. Lucrurile sunt foarte simple, în acest caz.

Legea Moștenirii: Cine sunt colateral ii care au dreptul la averea defunctului

Conform Codului Civil, colateralii, adică rudele care au dreptul la averea defunctului, sunt în următoarea ordine:

În primul rând, prioritate au cei din clasa întâi, adică descendenții (copiii defunctului și urmașii lor în linie dreaptă la nesfârșit).

Din clasa a doua fac parte ascendenții privilegiați (tatăl și mama defunctului) și colateralii privilegiați (frații și surorile defunctului, precum și descendenții acestora, până la al patrulea grad inclusiv cu defunctul).

În clasa a treia sunt incluși ascendenții ordinari. În această situație este vorba de rudele în linie dreaptă ascendentă ale defunctului. De această dată există și o excepție, părinții persoanei care a decedat.

Mai mult decât atât, legea din România mai arată că în clasa a patra se numără colateralii ordinari. Ei sunt rudele colaterale ale defunctului până la gradul al patrulea inclusiv, cu excepția colateralilor privilegiați.

Conform lege5.ro, dacă în urma dezmoștenirii rudele defunctului din clasa cea mai apropiată nu pot culege întreaga moștenire, atunci partea rămasă se atribuie rudelor din clasa subsecventă care îndeplinesc condițiile pentru a primi averea.

În cazul fiecărei clase, rudele de gradul cel mai apropiat cu defunctul îndepărtează de la moștenire rudele de grad mai îndepărtat, cu excepția cazurilor în care legea dispune altfel.

În cazul unei moșteniri, cota soțului supraviețuitor este următoarea:

• un sfert din moștenire, dacă vine în concurs cu descendenții defunctului;
• o treime din moștenire, dacă vine în concurs atât cu ascendenți privilegiați, cât și cu colaterali privilegiați ai defunctului;
• o jumătate din moștenire, dacă vine în concurs fie numai cu ascendenți privilegiați, fie numai cu colaterali privilegiați ai defunctului;
• trei sferturi din moștenire, dacă vine în concurs fie cu ascendenți ordinari, fie cu colaterali ordinari ai defunctului.

În situația în care cei doi soți nu au avut copii, iar părinții defunctului nu se mai află în viață, atunci soțul supraviețuitor poate moșteni totul, dacă defunctul a lăsat acest aspect prin intermediul unui testament.

Vezi și: Calcule. Ce salariu ar trebui să ai dacă vrei să cumperi un apartament cu 2 sau 3 camere în rate