Românii sunt gata să facă pasul de la „milioane de lei” la „euro”. Au trecut 20 de ani de la introducerea „leului greu”

Românii continuă să vorbească în „milioane de lei” la aproape 20 de ani de la trecerea la „leul greu”. Schimbarea a avut loc în 2005, când un leu nou a devenit echivalentul a 10.000 de lei vechi.

Acum, la două decenii de la denominarea leului, românii continuă să se raporteze la prețuri folosind expresii vechi, precum „milioane de lei”. Adrian Vasilescu, consilier la Banca Națională a României (BNR), susţine că acest fenomen este legat de obișnuință și de lunga perioadă de adaptare la noul sistem monetar.

„Chiar și acum sunt derutante exprimările. Am vorbit cu cineva care spunea că a plătit 200-300 de lei la ceva și am rămas surprins, crezând că este prea scump. El de fapt se referea la 20-30 de lei. Am vorbit atâta timp despre sume mari, încât a rămas în obișnuință”, este explicaţia lui Adrian Vasilescu, conform Playtech.

Citeşte şi: Finanțarea anului în România. Românii pot primi între 300.000 de euro și 2 milioane de euro

Nu doar românii au trecut prin denominare. La francezi, trecerea la „noul franc” a durat mai mult, chiar dacă schimbarea s-a făcut în 1960, când 100 de franci vechi au devenit 1 franc nou.

România a reușit să reducă inflația la o singură cifră abia în 2004, iar trecerea la „leul greu” a venit la scurt timp după aceea, pe 1 iulie 2005. „Noi am fost o țară care s-a luptat mult cu inflația. După 1990, am avut perioade în care inflația era de trei cifre, ajungând chiar la 300%. În astfel de condiții, este imposibil să faci o denominare”, a mai spus Adrian Vasilescu.

Citeşte şi: Comisia Europeană dă verdictul major despre intrarea în Schengen. Când s-ar putea finaliza aderarea României

Românii se pregătesc pentru trecerea la moneda euro

Oficialul BNR mai spune că românii vor trebui să se adapteze la încă o schimbare atunci când ţara noastră va trece la moneda euro. Deocamdată, România nu îndeplinește toate criteriile necesare pentru adoptarea euro, orizontul de aşteptare fiind setat pentru 5-7 ani, cel mai probabil după 2030.

Conform unui raport al Comisiei Europene, România nu îndeplineşte criteriul de stabilitate a preţurilor, pe cel privind finanţele publice, nu îndeplineşte criteriul cursului de schimb şi criteriul de convergenţă a ratelor dobânzii pe termen lung.