Romsilva avertizează că întârzierile la plata lucrărilor din mai și iunie pun în pericol jaloanele PNRR asumate de România, potrivit Digi24.
„Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva atrage atenţia asupra unui risc major privind îndeplinirea jaloanelor asumate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), în contextul întârzierii plăţilor aferente lucrărilor realizate în lunile mai şi iunie 2025.
Neplata acestor sume de către Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor pune în pericol continuarea lucrărilor de corectare a torenţilor, parte esenţială a angajamentelor asumate de România în cadrul PNRR”, anunţă Romsilva.
Citește și: Romsilva economisește 19 milioane de lei anual prin reducerea majoră a numărului de directori
Proiectul finanțat prin PNRR pentru lucrări de corectare a torenților are o valoare totală de 109,56 milioane lei fără TVA, iar stadiul fizic al lucrărilor a ajuns la aproximativ 80%.
„Cu toate acestea, plăţile restante în valoare de 10,39 milioane lei, aferente lucrărilor executate în lunile mai şi iunie 2025, pun în pericol continuitatea proiectului. Această situaţie este cauzată de dificultăţile financiare ale antreprenorilor contractaţi, care riscă să sisteze activitatea în lipsa decontării sumelor datorate, precizează regia.
Proiectul este implementat în baza contractului de finanţare nr. C2_I5_0_0_01_09_2022_50708, semnat în 2022 între Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva şi Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, şi este finanţat prin PNRR, având ca scop reducerea riscurilor generate de viituri torenţiale în fondul forestier naţional, pe raza a nouă judeţe: Bacău, Buzău, Suceava, Neamţ, Hunedoara, Prahova, Vâlcea, Vrancea şi Prahova.
Obiectivele principale ale proiectului includ:
- Refacerea a cel puţin şase structuri de retenţie a aluviunilor existente;
- Construirea a minimum 30 de noi construcţii aluvionare;
- Împădurirea a patru hectare de teren;
- Reabilitarea a peste 30 km de albii torenţiale;
- Construirea de garduri de vegetaţie şi consolidări de mal;
- Ridicarea a 172 de noi lucrări de retenţie (baraje, praguri), dintre care 39 cu scări pentru peşti;
- Intervenţii la nouă structuri de retenţie existente, şapte dintre acestea prevăzute cu scări pentru peşti;
- Împăduriri pe o suprafaţă de nouă hectare.
:format(webp):quality(100)/https://www.dailybusiness.ro/wp-content/uploads/2025/08/romsilva-1024x614.jpg)
Lucrările sunt realizate în zone montane, cu scopul de a proteja fondul forestier, comunităţile locale, căile de comunicaţie şi construcţiile hidrotehnice aflate în aval, fiind esenţiale în contextul creterii frecvenţei fenomenelor meteorologice extreme.
La aceasta dată, lucrările au fost finalizate la următoarele obiective de corectare a torentilor:
- Valea Lungă (Vâlcea),
- Scânteia (Valcea),
- Izvorul Govorei (Valcea),
- Martinu (Buzau),
- Pârâul Grefenis – Pârâul Schitu (Neamţ).
Pentru aceste obiective, au fost întocmite procesele-verbale de recepţie la terminarea lucrărilor.
Romsilva solicită deblocarea urgentă a plăţilor pentru a putea finaliza investiţiile în termen şi a evita compromiterea obiectivelor asumate prin PNRR”, subliniază regia.
Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a răspuns pe pagina sa de Facebook acuzațiilor Romsilva.
„Iată cine se înțeleg ca frații: conducerea Romsilva (care nu prea există astăzi, dar cumva comunicatele de presă curg) și parlamentarii AUR care plâng la unison că Ministerul Mediului e rău de tot. Ați prins ideea, sper. Pentru ei o singură problemă există azi: că am apărut eu la minister și vreau corectitudine. Continuăm cu munca, atât le zic”, a scris Buzoianu.
Ea susține că „pe fond”, toate ministerele au probleme în a plăti facturile pentru proiectele din PNRR.
„Ieri am discutat cu domnul ministru Alexandru Nazare și am reușit să găsim soluții fix pentru proiectele din PNRR ale Ministerului Mediului pe zona de granturi – adică inclusiv lucrările de torenți realizate de Romsilva. Vom continua discuțiile pentru a găsi soluții pentru toate proiectele care trebuie demarate”, a explicat ministra.
Te-ar mai putea interesa: Romsilva, restructurare radicală. Doar 12 direcții silvice și cu 90% mai puțini directori