Șoc în industria farmaceutică. Paracetamolul și ibuprofenul ar putea dispărea de pe piață. Medicamentele vor fi înlocuite cu analgezice făcute din hârtie

Industria farmaceutică se confruntă cu o provocare majoră, în ceea ce privește sustenabilitatea. Cantitatea mare de medicamente care se eliberează fără prescripție medicală, precum paracetamolul și ibuprofenul, necesită precursori chimici derivați din petrol, informează stiripesurse.ro. Din acest punct de vedere, este bine de știut că cercetătorii au găsit soluția: analgezice făcute din hârtie.

Medicamentele care ar putea dispărea

Cantitatea mare de medicamente eliberate fără prescripție medicală prezintă o provocare pentru sustenabilitate din cauza modului în care sunt fabricate, mai exact, prin utilizarea precursorilor chimici derivați din petrol. Cercetătorii de la Universitatea din Bath și Institutul pentru Sustenabilitate din Anglia au găsit o soluție inovatoare: analgezice făcute din hârtie. Experții au folosit un compus bio-regenerabil numit β-pinen, care este un produs secundar al industriei hârtiei. Cercetătorii au reușit să producă paracetamol și ibuprofen prin transformarea compusului în precursori farmaceutici. De asemenea, specialiștii au sintetizat și alte substanțe chimice valoroase folosite în industria farmaceutică și cosmetică.

Citește și despre următorul subiect: Avertisment pentru români. Lista medicamentelor interzise în Grecia. Românii care nu respectă regulile pot ajunge la închisoare

Abordarea inovatoare oferă o alternativă sustenabilă și bazată pe plante pentru producția de medicamente, și totodată, este evitată utilizarea de precursori derivați din petrol. Metoda propusă de cercetători ar duce la o producție neîntreruptă, și mai mult decât atât, este cea care abordează scalabilitatea.

Noul model este mult mai costisitor decât metoda tradițională care utilizează țiței. Cu toate acestea, are potențial să reducă impactul asupra mediului. Cercetătorii amintesc de importanța adoptării unui model de biorafinărie pe bază de surse regenerabile pentru a înlocui metodele convenționale de producție.

Pentru a înțelege în totalitate toxicitatea, mecanismele de degradare și aspectele genetice ale acestor medicamente, este necesară continuarea cercetărilor. Cu toate acestea, abordarea inovatoare ar putea avea un impact semnificativ, în ceea ce privește producția sustenabilă și reducerea amprentei de carbon a industriei farmaceutice. Și veștile „surprinzătoare” din industria farmaceutică continuă să apară.

Ultimele informații arată că pacienții români nu vor mai accesa atât de ușor medicamentele. Timpul pe care trebuie să-l aștepte pentru un tratament de ultimă generație este de aproximativ 3 ani (918 zile), conform ultimului studiu anual WAIT pentru anul trecut, realizat de EFPIA. Datele au fost prezentate la evenimentul Intellectual Property and New Health Challenges, de către dr. Ioana Bianchi, director pentru Relații Externe în cadrul Asociației Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).

De asemenea, Comisia Europeană a publicat, la finalul lunii aprilie, proiectul de revizuire a legislației farmaceutice europene, pentru a urgenta accesul la tratamente nou autorizate. În 2021 pacienții așteptau în medie pentru un medicament a fost de 899 de zile, fiind înregistrată o creștere cu 19 zile, potrivit studiului WAIT. Datele arată că Germania are cel mai rapid acces la medicament (128 de zile) între autorizare și accesul efectiv al pacienților la medicament. Clasamentul este continuat cu Danemarca (191 zile) și Austria cu (301).

De partea cealaltă cu cel mai greu acces la medicamente se află Malta cu 1.351 zile, România cu 918 zile și Polonia 827 zile. O veste bună este însă că față de anul anterior, 1 din 3 medicamente autorizate erau disponibile pentru pacienți, față de unu din patru în studiul anterior.

„Întârzierile sunt cauzate în proporţie de 25% de companii, care depun dosarele, şi 75% de autorităţile naţionale, pentru a lua o decizie de rambursare”, a afirmat dr. Ioana Bianchi.

„Există o lipsă de predictibilitate. În ultimii ani au fost câte două actualizări pe an a hotărârii de guvern cu molecule compensate. La fel, există o lipsă de predictibilitate privind publicarea protocoalelor terapeutice”, a menţionat dr. Bianchi.

„Procedurile administrative, de la evaluare până la accesul efectiv al pacienţilor, pot dura cel puţin un an. Dacă ne întoarcem la cele peste 900 de zile, cel puţin un an este din proceduri administrative”, a completat reprezentantul ARPIM.

Citește și despre următorul subiect: REVOLTĂTOR! Ne luam adio de la medicamente. Pentru un tratament nou autorizat, românii trebuie să aștepte 3 ani de zile