Sondaj PwC: Tot mai mulți angajați vor să își schimbe locul de muncă în următorul an. Motivul este salariul, care le ajunge doar pentru cheltuielile de zi cu zi

Tot mai mulți angajați vor să își schimbe locul de muncă. ”Numărul angajaţilor din România care vor să-şi schimbe locul de muncă în următoarele 12 luni a crescut în 2023, 18% dintre respondenţii ediţiei curente a sondajului PwC Hopes & Fears Workforce exprimându-şi această intenţie, faţă de 16% în 2022.

Cei mai predispuşi să-şi schimbe locul de muncă sunt tinerii din Generaţia Z, însemnând angajaţii cu vârste cuprinse între 18-26 de ani, respectiv 28% dintre ei, urmaţi de 22% dintre Millenials, cei cu vârste între 27 şi 42 de ani”, relevă sondajul.

În acest context, procentul angajaţilor din România cărora salariul le ajunge doar pentru cheltuielile curente a urcat de la 55%, la 57% în acest an, iar 13% spun că se descurcă greu să plătească facturile în fiecare lună.  În acelaşi timp, a crescut uşor procentul angajaţilor care vor să ceară o mărire de salariu, de la 40% în 2022, la 41% anul acesta, în schimb s-a redus procentul celor care vor să ceară o promovare, de la 39%, la 31%. Pentru a-şi suplimenta veniturile, 10% dintre angajaţii din România spun că au un al doilea job, un procent mai mic decât cel la nivel global de 16%.

Citește și: Studiu PwC: Salariile vor creşte în medie cu aproape 10% în 2023. Zilele libere au „bătut” tichetele de masă în topul beneficiilor din 2022

Tot mai mulți angajați vor să își schimbe locul de muncă

”Încetinirea creşterii economice şi inflaţia au erodat puterea de cumpărare la un nivel record pentru ultimul deceniu, afectând veniturile angajaţilor. Deşi companiile au făcut, în general, eforturi de a atenua prin majorări salariale impactul acestui context economic, creşterea continuă a preţurilor din ultimii doi ani i-a determinat pe mulţi angajaţi să ia în considerare schimbarea locului de muncă.

Astfel, pe lângă impactul crizelor multiple asupra economiei care impun transformarea modelelor de business, companiile trebuie să-şi ajusteze politicile de resurse umane”, a declarat Dinu Bumbăcea, country managing partner, PwC România.

Consecinţa este că nivelul general de satisfacţie faţă de locul de muncă continuă să scadă. 53% dintre respondenţii locali se declară mulţumiţi, cu un punct procentual mai puţini decât anul trecut.

”Nivelul general de satisfacţie la locul de muncă a scăzut în comparaţie cu anii trecuţi din cauza multor factori. Problemele economice, războiul, incertitudinea sanitară şi socială din perioada pandemiei au amplificat anxietatea, epuizarea – ”burn out” şi în final nemulţumirea.

Ce pot face companiile pentru a ajuta angajaţii şi a le câştiga ataşamentul: să dea o mai mare importanţă stării de bine, având o abordare bazată pe date. Sunt necesare multe analize în spatele deciziilor, dar important este ca tot mai multe organizaţii să conştientizeze schimbările şi să aibă o abordare diferită”, afirmă Daniel Anghel, partner, Tax, Legal and People Services Leader, PwC România.

Companiile au metode de recrutare învechite, iar angajaţii nu înţeleg urgenţa îmbunătăţirii competenţelor, arată sondajul.

Pe o piaţă a forţei de muncă competitivă, angajatorii pierd talente valoroase din cauza unor abordări de modă veche în materie de recrutare şi dezvoltare. Spre exemplu, 37% dintre angajaţii români care au participat la sondaj spun că au aptitudini care nu reies clar din diplome sau din denumirile posturilor deţinute anterior, iar 25% spun că angajatorii se concentrează prea mult pe istoric şi insuficient pe aptitudini. Astfel că, este foarte probabil ca firmele să nu recunoască abilităţile pe care angajaţii le au şi pe care ar putea să le utilizeze în folosul companiei.

Mai mult, 31% dintre angajaţii români spun că diplomele lor formale nu sunt relevante pentru locul de muncă şi alţi 37% au arătat că au ratat oportunităţi pentru că nu cunosc persoanele potrivite care să le recomande.

”Vorbim de mult timp despre discrepanţele dintre competenţele existente şi cele necesare pe piaţa muncii, în contextul digitalizării şi al transformării. Estimările arată că noile tehnologii vor afecta anual între 5 şi 10% din locurile de muncă din fiecare organizaţie.

Această situaţie ar putea deveni şi mai complicată – având în vedere entuziasmul, dar şi îngrijorarea din jurul inteligenţei artificiale – şi va necesita o pregătire din ce în ce mai sofisticată, care să includă nu doar competenţe tehnice, ci şi competenţe umane precum creativitatea, comunicarea, gândirea critică şi rezolvarea problemelor. Abilităţile umane nu pot fi înlocuite de un algoritm şi îi ajută pe oameni să se adapteze la noul context şi noile tehnologii”, spune Oana Munteanu, director People & Organisation, PwC România.

Sondajul relevă, de asemenea, disparităţi demografice în ceea ce priveşte atitudinea angajaţilor faţă de inteligenţa artificială. Generaţiile Baby Boomers (59-68 de ani) şi Gen X (43-58 de ani) sunt mult mai predispuse să se aştepte ca AI să nu aibă impact asupra carierei lor, 39% şi, respectiv, 29%, comparativ cu 21% din Generaţia Z şi 26% din Millennials.

Sondajul, aflat la a doua ediţie în România şi a patra la nivel global, a strâns răspunsuri de la aproape 54.000 de angajaţi din 46 de ţări şi teritorii, din care peste 500 din România.