Spitalele din România se pot prăbuși încă de la primul cutremur! Peste jumătate din instituții se află în subordinea Ministerului Sănătății

Încă o veste care îngrozește România! Peste jumătate dintre spitalele din România, aflate în subordinea directă a Ministerului Sănătății, riscă să se prăbușească încă de la primul cutremur, susține digi24.ro.

Instituțiile sunt mai vechi de 60 ani și unele dintre ele sunt construite acum mai bine de un secol. Chiar dacă situația prezentată este una critică, Ministerul a distribuit 75% din fondurile de investiție către aparatura medicală, astfel, instituțiile nu au fost reabilitate, chiar dacă ele riscă să cadă încă de la primul seism.

Spitalele din România pot cădea la primul cutremur

Instituțiile aflate în subordinea directă a Ministerului Sănătății sunt vechi, iar un sfert din suprafața utilă a acestora a fost încadrată în diferite nivele și grade de risc seismic. Auditul realizat în perioada 2014-2021 arată că peste 50% dintre clădiri sunt mai vechi de 60 ani, iar 10 dintre ele au peste 100. 15% din numărul de instituții sunt încadrate în una dintre cele patru clase ale riscului seismic, iar acest lucru este îngrijorător.

Citește și: 2.2 miliarde de euro pentru spitalele din România! Vestea vine de la ministrul Alexandru Rafila. „Cel mai important proiect strategic în infrastructura spitalicească din ultimii 30 de ani din România a fost aprobat!”

Auditul arată că Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și a Copilului „Alessandrescu-Rusescu” și Spitalul Județean Clinic de Urgență „Sf. Spiridon” Iași dețin 10 clădiri cu risc seismic de gradul I. Pe lângă posibilitatea de prăbușire încă de la primul cutremur, situația spitalelor nu este fericită nici dacă vorbim despre siguranța în cazul unui incendiu. Numărul instituțiilor care nu au autorizație ISU este unul șocant: 46%. Mai multe deficiențe au fost identificate în rândul controalelor la unitățile sanitare, precum neorganizarea activității de apărare în cazul unui incendiu, neasigurarea echipării necesare, capacitatea redusă de salvare a pacienților și nu numai.

Auditorii au constatat că 75% din totalul fondurilor alocate celor 58 instituții aflate în subordinea directă a Ministerului au fost direcționate către aparatura medicală, implicit, doar 25% dintre ele au fost orientate către consolidare, modernizare, reparații capitale sau construcții. În raportul de audit au fost trase mai multe concluzii esențiale, precum: din cele opt spitale regionale propuse, s-au făcut doar jumate și nu există niciun centru de arși special pentru cazurile grave. Curtea de Conduri a prezentat Ministerului în audit mai multe recomandări.

„Prin recomandările formulate, Curtea de Conturi îşi propune ca Raportul de audit să constituie un instrument util prin care Ministerul Sănătăţii să-şi îmbunătăţească gradul de realizare al obiectivelor şi politicilor stabilite, inclusiv prin documentele strategice, cu consecinţa creşterii performanţei sistemului de sănătate privit ca ansamblu şi, în mod particular, în domeniile analizate legate de managementul resurselor umane şi gestionarea infrastructurii spitaliceşti”, se menționează în cadrul auditului menționat.

Vezi și: Adevăratul motiv pentru care pacienții ajung în spitalele din domeniul privat. Vasile Cepoi: „Spitale în care competențele corpului medical depășeșc competențele unității sanitare”