Stres pe bani grei. Cum sunt recompensați bugetarii pentru „suprasolicitare neuropsihică”

În plină criză economică și pe fondul unui deficit bugetar accentuat, sistemul public din România distribuie sume impresionante sub forma unor sporuri controversate, cel mai notoriu dintre acestea fiind sporul pentru „suprasolicitare neuropsihică”. Deși populației i se cere constant să accepte austeritatea și sacrificiile, în administrația de stat, mai ales în ministere-cheie, se mențin salarii ridicate și beneficii care provoacă reacții de revoltă în societate.

Te-ar mai putea interesa și: O nouă zi de proteste a angajaţilor de la stat. Bugetari din mai multe orașe au oprit activatea în birouri şi au sistat lucrul cu publicul

Stres pe bani grei. Cum sunt recompensați bugetarii pentru „suprasolicitare neuropsihică”

Un raport recent, publicat de Ziare.com și citat de mai multe publicații, scoate la iveală cât de bine recompensați sunt funcționarii din Ministerul Justiției pentru…stres. Potrivit documentului, un număr semnificativ de angajați beneficiază de indemnizații brute lunare de peste 30.000 de lei, la care se adaugă sporuri consistente pentru suprasolicitare neuropsihică, unele ajungând la peste 7.000 de lei pe lună. Astfel, „stresul la stat” pare să fi devenit o veritabilă sursă de venit.

Concret, exemplele sunt grăitoare: directori, directori adjuncți, inspectori-șefi, șefi de servicii și specialiști juridici primesc lunar între 4.000 și 7.000 de lei sub forma acestui spor, indiferent de nivelul funcției, iar în unele cazuri, chiar și angajații cu venituri sub 10.000 de lei lunar beneficiază de sporuri de 900-1.000 de lei. Cele mai mari valori raportate includ:

• un director adjunct cu salariu de 33.046 lei și un spor de 6.762 lei,
• un inspector-șef cu 33.833 lei și un spor de 6.958 lei,
• sau un personal de specialitate juridică cu 29.888 lei și sporuri de până la 5.975 lei.

Sporul este acordat, în teorie, pentru efortul psihic generat de natura muncii, care presupune responsabilitate crescută, ritm alert sau presiune constantă. În practică, însă, lipsa unei evaluări standardizate face ca aplicarea acestuia să fie discreționară sau automatizată, ceea ce alimentează suspiciunile publice privind caracterul nejustificat al acestor sume.

Deși premierul Ilie Bolojan și actualul guvern au vorbit în repetate rânduri despre necesitatea unei reforme a sistemului de salarizare și despre eliminarea acestor „sporuri rușinoase”, în realitate nu s-au înregistrat progrese notabile.

Te-ar mai putea interesa și: Guvernul a pus gând rău concediilor bugetarilor. Cine ar urma să mai primească vouchere de vacanță