Sunt sau nu gustările ultraprocesate nesănătoase? Ce țări se află în topul cu cel mai mare consum de astfel de alimente

Sunt sau nu gustările ultraprocesate nesănătoase? În anii 2000, cercetătorul brazilian Carlos Monteiro a remarcat o contradicție în  gospodăriile din Brazilia. Deși oamenii cumpărau mai puțin zahăr și sare decât în trecut, rata obezității și a diabetului de tip 2 era în creștere.

Sunt sau nu gustările ultraprocesate nesănătoase? Ce spun experții

Studiile au arătat că zahărul și sarea nu dispăruseră complet din dietă, ci erau consumate prin produse gata preparate, de la cereale pentru micul dejun la pizza congelată sau supe instant. Cercetătorul brazilian și echipa sa au numit aceste alimente ”ultraprocesate ”(UPF), concept publicat oficial în 2009, potrivit Nature, citat de Mediafax. 

De atunci, numeroase studii au demonstrat că există o legătură între alimentele ultraprocesate și problemele de sănătate. În 2014 autoritățile din Brazilia au început să le recomande oamenilor să le evite. Ulterior, Franța, Belgia și Israel au urmat exemplul brazilienilor.

Citește și Orașul din România cu cea mai globalizată gastronomie. A detronat Bucureștiul

În SUA, secretarul pentru Sănătate Robert F. Kennedy Jr. a acuzat recent aceste alimente că „otrăvesc poporul american”, iar guvernul a inițiat un program de cercetare privind impactul lor asupra sănătății.

Potrivit studiilor, alimentele ultraprocesate furnizează aproape 60% din caloriile zilnice în SUA și Marea Britanie, 48% în Canada și 42% în Australia. În schimb, în România ponderea este estimată la doar 15%, în Italia 18%, Brazilia 22% și Franța 31%. Creșterea consumului de UPF este corelată cu un risc mai mare de obezitate, boli cardiovasculare, diabet de tip 2, cancer, afecțiuni hepatice, dar și tulburări psihice, precum depresia și anxietatea.

Un studiu realizat la Harvard la care au participat peste 110.000 de americani monitorizați a arătat că un consum ridicat de UPF crește riscul de mortalitate generală cu 4%, în special pentru bolile neurodegenerative. Efectele negative au fost însă mai reduse la persoanele care aveau o dietă echilibrată, bogată în legume și nuci, chiar dacă includeau și UPF. Totuși, compoziția nutrițională nu explică întreaga problemă.

Experimente clinice arată că persoanele supraponderale pierd mai mult în greutate cu diete bazate pe alimente minim procesate, chiar și atunci când nivelul de proteine, grăsimi și carbohidrați este comparabil. Într-un studiu realizat de Kevin Hall la National Institutes of Health, participanții care au urmat o dietă cu UPF au consumat în medie cu 500 de calorii mai mult pe zi și au luat în greutate, spre deosebire de cei care au urmat o dietă cu alimente neprocesate.

Specialiștii consideră că densitatea energetică și textura alimentelor influențează viteza de consum și senzația de sațietate. Nu doar zahărul și grăsimile contează, ci și modul în care procesarea le face „hiper-palpitante” și ușor de consumat în exces.

Citește și Un cardiolog dezvăluie cum poate fi scăzută tensiunea arterială în mod natural. Care este cel mai subestimat secret al sănătății inimii