- 
English
 - 
en
Romanian
 - 
ro
Știri interne

21 de ţări NATO ar putea ajunge să cheltuiască mai mult pe armată decât pe educație. România, printre ele!

21 Jul, 22:51 • Cornel Ghimeșan
Statele membre NATO ar putea schimba radical prioritățile bugetare în următorii ani, odată cu noul angajament oficial de a aloca 5% din PIB pentru apărare până în 2035. Această țintă ar împinge 21 dintre ele să cheltuiască mai mult pe armată decât pe școli.
21 de ţări NATO ar putea ajunge să cheltuiască mai mult pe armată decât pe educație. România, printre ele!

Cât cheltuiesc țările NATO pe armată, sănătate și educație. În prezent, toate cele 32 de state NATO cheltuiesc mai mult pentru educație sau sănătate decât pentru apărare. Însă dacă noua țintă de 5% devine realitate, echilibrul ar putea fi răsturnat. Spre exemplu, România investește acum aproximativ 3,3% din PIB în educație, dar ar fi nevoită să direcționeze o sumă mai mare către bugetul militar, relecă o analiză realizată de Visual Capitalist şi prezentată de profit.ro, pe baza datelor publice NATO și ale Băncii Mondiale.

5% pentru NATO

Polonia se află deja în fruntea clasamentului NATO privind cheltuielile militare, cu 4,1% din PIB, pe fondul amenințărilor regionale. SUA, cu cel mai mare buget de apărare din lume, cheltuie doar circa 3% din PIB pe armată, dar dedică 16,5% din PIB pentru sănătate, o proporție nemaiîntâlnită în restul alianței.

Citeşte şi: Trump și Putin s-ar putea întâlni în septembrie. Unde ar putea avea loc întrevederea

Procentul 5% din PIB pentru apărare vine în contextul tensiunilor geopolitice crescânde și al îndoielilor cu privire la angajamentul pe termen lung al SUA în cadrul NATO. Presiunea de a investi mai mult în securitate îi forțează pe liderii europeni să reevalueze prioritățile naționale, ceea ce ar putea însemna tăieri din alte domenii, cum ar fi sănătatea, educația sau serviciile sociale. În această situaţie se află și România, cu o cheltuială pentru educație de 3,3% din PIB

Citeşte şi: Cum poți să te muți în Franța cu doar 1 euro. Cele două condiții pe care trebuie să le îndeplinești

Practic, guvernele europene vor avea de ales între majorarea taxelor sau a altor venituri bugetare şi reducerea investițiilor în alte servicii publice, într-un moment în care nevoile sociale cresc constant. Schimbarea marchează sfârșitul perioadei de „relaxare” militară a Europei și ar putea redefini modelul social european în următorul deceniu.

Urmărește Daily Business pe Google News
Trăim în secolul vitezei, în secolul în care ORICE este la un click distanța, iar diferențele sunt dictate de calitatea “ambalajului”. Trăim în secolul în care suntem victimele dezinformării ... citește mai mult