Trei sferturi dintre tinerii români iau în calcul emigrarea. Peste 50% depind financiar de familie

Puțin peste jumătate dintre tinerii români (54%) lucrează cu normă întreagă, proporția fiind mai mare în rândul bărbaților (62%) și al celor între 30-35 de ani (67%). Veniturile rămân însă reduse: 46% câștigă în jurul mediei naționale (8.932 de lei/lună), 35% sub medie, iar doar 19% o depășesc. Tinerii între 18-21 ani și femeile sunt cei mai afectați, scrie HotNews.

Tinerii din România, sprijiniţi de familie

Lipsa economiilor este îngrijorătoare: 59% dintre tineri au suficiente fonduri doar pentru o lună sau mai puțin, media fiind 1,3 luni. Un sfert nu reușește niciodată să economisească până la sfârșitul lunii. Chiar și cei cu venituri mai mari economisesc doar 1,9 luni, fiind extrem de vulnerabili la urgențe. Astfel, peste jumătate dintre tinerii români (55%) primesc sprijin financiar de la familie, dependența scăzând odată cu vârsta (77% la 18-21 ani vs. 40% la 30-35 ani). Ajutorul anual se situează, de obicei, până la 5.000 de lei.

Raportul mai dezvăluie că alimentele reprezintă 25% din buget, urmate de utilități (16%) și timp liber (12%). Chiria și economiile ocupă câte 11% fiecare. Cele mai folosite instrumente financiare sunt conturile curente (46%), cardurile de credit (39%) și conturile de economii (31%). 64% consideră că scăderea dobânzilor face creditele mai atractive, cu predilecție pentru creditele personale.

Deși 55% locuiesc cu familia, aproape o treime (30%) trăiesc cu părinții sau alte rude, iar în rândul tinerilor 18-21 ani, această proporție urcă la 49%. 82% consideră că statul ar trebui să ofere mai mult sprijin pentru locuințe accesibile. De asemenea, 49% consideră că nivelul lor de trai s-a îmbunătățit în ultimele 12 luni, dar 68% se așteaptă la creșteri ale costurilor de trai. Principalele obiective financiare: siguranța facturilor lunare (17%), asigurarea traiului pentru familie (16%) și deținerea propriei locuințe (14%).

Dintre tinerii români, 62% se tem de reintroducerea serviciului militar, îngrijorarea fiind mai mare în rândul tinerilor 18-21 ani (70%) și al celor cu venituri peste medie (73%). Principalele surse de informare sunt internetul (42%) și părinții (41%), școala fiind menționată de doar 11%. 34% se informează de pe rețele sociale, însă doar 12% urmăresc influenceri financiari.

Citește și: Domeniul în care lucrezi două zile pe săptămână și ai un salariu de 5.000 de lei net pe lună

Comparativ: România, Polonia, Cehia

Polonia are cel mai mare PIB (980 mld. USD), dublu față de România (403 mld. USD), iar Cehia, cu 10,9 milioane locuitori, are cel mai ridicat PIB pe cap de locuitor (33.040 USD). De asemenea, 44% dintre tinerii cehi lucrează full-time, comparativ cu 54% în România și 60% în Polonia. Cehii câștigă mai bine raportat la medie (63%), urmați de polonezi (69%) și români (35%). România conduce la dependența de familie (55%), Cehia 56% (dar doar 16% primesc peste 1.000 euro), Polonia 44% (doar 7% peste 1.000 euro).

România are cele mai mici economii (1,3 luni), Cehia 2 luni, Polonia 2,4 luni. Peste un sfert dintre tineri cehi și români nu au niciodată bani la sfârșit de lună. Aproximativ o treime dintre tinerii cehi și români trăiesc cu părinții, în Polonia doar 23%. Ipotecile sunt greu accesibile: Praga (15 salarii), Varșovia (9,7 salarii), București (5,9 salarii).

Proximitatea față de Ucraina influențează anxietatea: 59-62% în România și Polonia, 47% în Cehia. Aceasta determină economisirea pentru situații de urgență (57-78%).

Citește și: Bani în plus pentru o categorie de angajați din România. Cu cât crește salariul în funcție gradație

Aspirațiile financiare principale sunt următoarele: România: să aibă bani suficienți pentru facturi (17%), Polonia: să-și dețină propria casă (17%), Cehia: să asigure securitatea financiară a familiei.