Transformarea business-ului în era NextGeneration. Liderii de business din Romania susțin că PNRR va contribui la competitivitatea economiei locale in următorii cinci ani

Aproximativ 75% dintre acești lideri consideră că reformele și investițiile realizate în cadrul PNRR vor ajuta afacerile să treacă la modele operaționale mai eficiente și mai durabile. De asemenea, un număr semnificativ, de aproximativ 41%, se arată bine informați cu privire la obiectivele și zonele de intervenție ale planului. În plus, România se evidențiază ca fiind printre țările cu cel mai mare interes din partea companiilor de a participa la licitațiile pentru proiectele din cadrul PNRR, cu un procent de 5% în 2023, comparativ cu media UE de 3%.

Liderii de business: PNRR va contribui la competitivitatea economiei

Inovarea, digitalizarea și sustenabilitatea sunt direcțiile strategice prioritare ale fondului NextGenerationEU (NGEU), accesat de către statele membre prin intermediul PNRR-urilor naționale. Acest lucru încurajează companiile din UE să-și reevalueze strategiile. Conform studiului Deloitte, peste o treime dintre acestea și-au regândit strategia de inovare de la adoptarea NGEU de către Comisia Europeană în 2020, 40% au ajustat strategia de digitalizare, iar 31% și-au revizuit planurile de sustenabilitate. Mai mult, companiile se simt motivate să-și intensifice investițiile în tranziția către economia verde.

În România, companiile se situează deasupra mediei în ceea ce privește aceste aspecte. Aproximativ 37% dintre ele au revizuit strategia de inovare în ultimele 24 de luni, 50% și-au adaptat strategia de digitalizare, iar un impresionant 61% dintre ele au declarat că intenționează să crească investițiile în sustenabilitate sub influența PNRR-ului, cel mai ridicat procent înregistrat în rândul statelor participante la studiu.

„Cele 800 de miliarde de euro disponibile în cadrul fondului NextGenerationEU creează oportunități directe și indirecte pe care liderii de business din Uniunea Europeană, inclusiv din România, le percep și care îi impulsionează să își actualizeze strategiile în această perioadă de redresare după șocurile succesive ale ultimilor ani.

De altfel, 62% dintre executivii chestionați spun că mecanisme de sprijin similare NGEU vor fi binevenite și după 2026, în eventualitatea unor noi episoade de instabilitate sistemică, în timp ce 57% sunt de părere că fondurile atrase de state prin intermediul planurilor naționale vor mobiliza în paralel o creștere semnificativă a investițiilor private în spațiul comunitar.

Mediul de afaceri european așteaptă mai mult sprijin direct din partea UE în viitor, sub formă de granturi și subvenții pentru antreprenori (72%), și resimte nevoia unor mecanisme de decizie mai rapide și mai puțin birocratizate (44%), a unei mai bune alinieri a instituțiilor implicate (40%) și a unei mai bune capacități de a reconcilia unele interese divergente ale statelor membre (37%)”, a declarat Alexandra Smedoiu, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România.

Poți citi în acest context și: Fenomenul de quiet quitting în România secolului 21. Motivul pentru care românii își pierd entuziasmul la locul de muncă

Companiile din țările cu economiile cele mai afectate de pandemie și de criza energetică, Germania și Italia, s-au exprimat cel mai entuziast cu privire la inițiativa Comisiei Europene de a crea NGEU și la amploarea și oportunitățile pe care le aduce fondul în general, prin 72%, respectiv 64% dintre respondenți. România se situează în zona mai moderată, cu o percepție favorabilă asupra NGEU în rândul a 53% dintre respondenți, similar unor state precum Franța (55%) sau Finlanda (51%).

„România se numără printre statele cu cel mai mare procent de alocări din NGEU raportat la PIB (12%), potrivit datelor Comisiei Europene, ceea ce motivează mediul privat să examineze și acceseze diversele zone de oportunitate; așa se explică procentele peste medie relevate de studiu în ceea ce privește interesul pentru licitațiile din PNRR sau gradul de familiarizare a liderilor de afaceri din România cu obiectivele și direcțiile planului, dar mai ales procentele legate de influența PNRR asupra proiectelor din zona digitalizării și a sustenabilității.

Un aflux de resurse de dimensiunea celui existent în cadrul NGEU, cu tranșe condiționate pe criterii de performanță, reclamă, însă, și o capacitate de procesare constantă în plan național, atât în mediul public, cât și în cel privat, iar realități persistente, precum inflația sau blocajele de pe lanțurile de aprovizionare, afectează buna desfășurare și încadrarea în termene a proiectelor și procedurilor de atribuire a contractelor aferente”, a declarat Adrian Coman, Senior Managing Associate, Reff & Asociații | Deloitte Legal.

În perspectiva continuării Fondului NextGenerationEU (NGEU) sau a unui program similar după 2026, liderii de afaceri subliniază că prioritățile ar trebui să se concentreze pe sustenabilitate și tranziția către economia verde, inovare și digitalizare, dezvoltarea competențelor viitorului și sprijinul concret pentru companii, în special IMM-uri și start-up-uri.

Aproximativ 51% consideră că sustenabilitatea și tranziția verde ar trebui să fie principala zonă de intervenție, în timp ce 49% evidențiază inovația și digitalizarea afacerilor, 30% dezvoltarea competențelor viitorului și 28% oferirea de sprijin concret companiilor.

NextGenerationEU este un program de sprijin lansat de Comisia Europeană pentru a ajuta statele membre să se redreseze economic după criza generată de pandemia de COVID-19. Acest instrument are o valoare de aproximativ 800 de miliarde de euro și este disponibil pentru accesul statelor membre prin intermediul PNRR-urilor naționale. Fondul este activ în perioada 2021-2026.

Studiul Deloitte intitulat „Futureproofing Europe: How the NextGenerationEU programme is inspiring companies to transform” a fost realizat pe baza unui sondaj efectuat în 2023 printre 1.000 de lideri și reprezentanți cu funcții executive din companii private din Belgia, Finlanda, Franța, Germania, Italia, Olanda, Portugalia, România și Spania.

Vezi și: Fenomenul Dunning-Kruger în 2024: Misterele iluziei de competență și înșelăciunea ignoranței la locul de muncă