Ultimul proiect major al lui Ceaușescu devine realitate. Guvernul a aprobat defrișarea a 30 de hectare de pădure

Ultimul proiect major al lui Ceaușescu devine realitate. Proiectul a fost demarat în anul 1989 de regimul comunist și e ultimul mare obiectiv hidroenergetic început înainte de căderea regimului Ceaușescu și lăsat nefinalizat timp de peste trei decenii.

Pentru ca acest proiect să fie finalizat e nevoie de construirea unui baraj cu lac de acumulare și aducțiuni pentru producerea de energie electrică. Deși în acordul de mediu al proiectului este prevăzută o producție anuală de 58,14 Gigawați-oră (GWh), ministrul energiei, Sebastian Burduja, a anunțat că se estimează producerea a 120 GWh/an, o cifră dublă față de cea menționată oficial.

Ultimul proiect major al lui Ceaușescu devine realitate

„Am promis că vom debloca hidrocentralele începute acum zeci de ani și lăsate în paragină, după blocaje cronice generate de birocrație, procesele inițiate de câteva organizații de mediu și nepăsare. Am promis și asta facem. Astăzi, Guvernul României a adoptat ultima Hotărâre de Guvern necesară pentru Amenajarea Hidroenergetică Răstolița, inițiată de Mircea Fechet, ministrul mediului, pentru scoaterea din fondul forestier a suprafețelor de teren necesare pentru finalizarea lucrărilor”, a transmis Sebastian Burduja într-o postare publicată pe Facebook în data de 3 aprilie 2025.

Citește și Anunț important pentru clienții PPC, Hidroelectrica, E.ON sau Engie în contextul expirării plafonării prețurilor la energie, de la 1 iulie 2025. Măsura luată de ANRE

Burduja a mai spus că această realizare a fost posibilă în urma unei colaborări strânse între Ministerul Energiei și Ministerul Mediului.

„A fost o muncă enormă de echipă între ministerul energiei și ministerul mediului. Îi datorez mulțumiri speciale ministrului Mircea Fechet, un om drag și plin de energie, care și-a pus pe perete, în biroul de ministru, graficul zecilor de pași care rămâneau de făcut pentru acest proiect. Lucrăm la Răstolița de peste un an și jumătate, iar pentru noi ziua de astăzi este aproape un miracol. Nimeni nu mai credea că lucrările se vor putea relua vreodată.”, a mai spus ministrul Energiei.

Totuși, proiectul a stârnit controverse și opoziție din partea organizațiilor de mediu. ONG-urile Declic și Bankwatch România contestă acordul de mediu emis pentru defrișarea pădurii necesare finalizării proiectului, invocând impactul negativ asupra biodiversității și riscurile de mediu.

Citește și România primește doar 1,3 miliarde din PNRR, după ce jalonul cu pensiile speciale din Cererea de plată 3 nu a fost îndeplinit

Reprezentanții Bankwatch susțin că hidrocentrala este amplasată într-o zonă protejată, cu valoare ecologică ridicată, iar construcția barajului – aflat deja aproape de finalizare – a stat ani întregi fără avizele necesare de mediu. Aceștia avertizează că structura barajului ar putea ceda în orice moment după punerea în funcțiune, punând în pericol atât comunitățile din aval, cât și ecosistemele locale.

Conform organizației, implementarea proiectului ar putea duce la pierderea unei zone de importanță europeană pentru specii rare de pești, precum lostrița și scobarul transilvănean. De asemenea, ONG-urile atrag atenția că Râul Mureș și afluenții săi vor fi afectați din punct de vedere hidrologic, ceea ce poate duce la dezechilibre ecologice majore în întreaga zonă.