Un nou mod de recalculare a pensiilor. Decizia Casei de Pensii pentru toamna 2024

Doina Pârcălabu, fostul director al Casei Naționale de Pensii, a făcut publice detalii esențiale despre recalcularea pensiilor, adresându-se în special românilor cu studii superioare. Într-un recent interviu, aceasta a clarificat aspecte importante legate de modul în care sunt tratate studiile universitare în procesul de calcul al pensiilor.

Un nou mod de recalculare a pensiilor

Una dintre cele mai discutate probleme a fost legată de punctele de stabilitate în cazul celor care au muncit în timpul studiilor. Pârcălabu a subliniat că includerea studiilor universitare la zi ca stagiu de cotizare a fost o adăugare necesară în legislație, întrucât lipsa acestei prevederi crea discrepanțe pentru cei care au absolvit în regim seral și au lucrat concomitent.

Vezi și: Mugur Isărescu a prescris iar cura cu ceai de tei! Guvernatorul BNR dă detalii despre inflația din România

Este important de menționat că perioada de studii la zi nu se contopește cu cea de activitate contributivă efectivă. Astfel, dacă o persoană a avut o activitate contributivă în timpul studiilor, acea perioadă nu va fi considerată ca stagiu de cotizare asimilat pentru studiile superioare.

În recalcularea pensiilor, doar anii în care o persoană a lucrat efectiv vor fi luați în considerare, fără a se adăuga vreun stagiu suplimentar datorat grupelor de muncă sau contribuțiilor suplimentare. Astfel, contribuția suplimentară nu va conduce la adăugarea vreunui stagiu suplimentar în calculul pensiei.

„S-a introdus în legislație considerarea studiilor superioare efectuate la zi ca și stagiu de cotizare pentru că această explicație nu era valabilă și în cazul celor care au făcut studiile la cursuri serale și aveau activitate in același timp.

Practic, nu se suprapune ca și stagiu de cotizare perioada de studii superioare la zi cu cea prestata efectiv.

Deci, dacă o persoană are în perioada respectivă activitate contributivă nu i se consideră în acea perioadă stagiu de cotizare asimilat pentru studiile superioare. Nu se iau în calcul. Se iau doar anii lucrați efectiv, așa cum am spus.

Anii fizici, măsurați în ani de zile. Nu suplimentul de stagiu ca urmare a grupelor de muncă sau contributiei suplimentare. Contribuția suplimentară nu a adus stagiu suplimentar”, a declarat Doina Pârcălbu, pentru Realitatea.

Conform datelor recensământului, doar 16% dintre români au finalizat studii superioare, o cifră care evidențiază o discrepanță semnificativă față de media Uniunii Europene și de obiectivul stabilit de România în acest domeniu. Asociația Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) a subliniat această diferență și a adus în discuție consecințele acestei situații.

Potrivit comunicatului ANOSR, țara noastră și-a propus să aibă, până în anul 2020, 40% din populația tânără absolventă a cel puțin unui program de licență. Cu toate acestea, datele actuale arată că doar aproximativ 26% din tinerii români au finalizat studii superioare, ceea ce plasează România într-o poziție precară în ceea ce privește acest indicator.

În comparație cu alte state membre ale Uniunii Europene, situația din România este alarmantă. Peste 30% din populația totală a Uniunii Europene și mai mult de 40% dintre tinerii europeni au încheiat studii superioare. Există state, precum Luxemburg și Cipru, care se disting prin faptul că peste 60% dintre tinerii lor au finalizat cel puțin un program de licență sau un act echivalent, evidențiind un decalaj semnificativ între aceste țări și România în ceea ce privește accesul și finalizarea studiilor superioare.

Vezi și: Avertisment sumbru cu privire la falimentul personal al românilor! Mircea Coșea: „E o distrugere clară și precisă a clasei mijlocii!”