Val de angajări la stat! Numărul bugetarilor a crescut cu aproximativ 10.000 de persoane pe an

După patru ani în care în care toţi au fost la guvernare – PSD, PNL, USR – piaţa muncii s-a împărțit între plusuri pentru angajaţi şi minusuri pentru angajatori. Prin urmare, numărul salariaţilor s-a majorat cu 6,6%, salariile medii nete și ele cu 37%, iar salariul minim net a fost reglat cu 76%.

Salarii majorate și presiuni bugetare

Costurile companiilor pentru forţa de muncă au depășit 36%, dar şirul de falimente anunţat ca urmare a majorării salariului minim nu s-a produs. Din contră, existând această lipsă a forţei de muncă, salariile din mediul privat nu au crescut pe cale administrativă, ci forțate de condiţiile de piaţă, iar cele de la stat s-au ridicat deoarece guvernele nu au luat în considerare banii și de deficiul bugetar.

Creşterea numărului de salariaţi între 2020 şi 2021, cu toate că modestă (1,2%), a arătat o normalizare treptată a economiei după impactul produs de pandemia de COVID-19 şi faptul că piaţa muncii a început să se consolideze şi să recupereze pierderile înregistrate în timpul acesteia. Între 2022 şi 2023, numărul salariaţilor a crescut într-un ritm mai alert (2,3% şi respectiv 3%), ceea ce a evidențiat evoluția mai intensă din piața muncii.

Majorarea puternică a salariului minin pe economie în 2020-2024

Salariul minim net s-a majorat cu aproape 76%, de la 1.346 lei în 2020 la 2.363 lei în 2024, creştere ce a venit mai ales pentru a acoperi inflaţia şi pentru ca România să pășească spre salariul minim european. În primii doi ani (2020 şi 2021), creşterile au fost cumpătate, cu un avans de 7% şi respectiv 3%. În anul 2022, creşterea s-a accelerat la 10%. Cel mai mare impact a fost în 2023, cu o creştere de 36%, explicată prin faptul că în anul acela salariul minim pe economie a crescut de două ori – la începutul anului şi spre finalul anului. În anul 2024, creşterea s-a menținut la 14%, dar rămâne totuși mare.

Privind salariul mediu net pe economie, se observă că în perioada 2020-2023 a crescut cu peste 37%, de la 3.217 lei în 2020 la 4.412 lei în 2023. Cea mai ridicată majorare a fost între 2022 şi 2023, mai exact 16%, cea mai mare din perioada analizată, cu un salariu mediu net care a atins la 4.412 lei.

Creşterea mai mare în 2022 şi 2023 poate fi privită ca un răspuns la presiunile economice produse de inflaţie, care au afectat puterea de cumpărare. Angajatorii au fost constrânși să ajusteze salariile pentru a menţine motivaţia şi retenţia angajaţilor.

Luând în comparație cu salariul minim net, salariul mediu net s-a ridicat într-un ritm mai echilibrat, fără salturi neașteptate. Majorările salariului minim au avut loc într-un context aparte, influenţate de intervenţii legislative, pe când creşterile salariului mediu reflectă dinamici naturale ale pieţei muncii.

Citește și: Românii care primesc cel puţin 1.000 de lei de la stat până la finalul anului 2024. Când intră banii pe card

Evoluția șomajului

Rata şomajului BIM (Biroul Internaţional al Muncii) din perioada 2020-2023 prezintă o constantă a ratei şomajului în România în ultimii trei ani, la un nivel de 5,60%. Prin această stabilitate se înțelege că piaţa muncii a atins un echilibru începând din 2021, după o creştere iniţială de la 5% în 2020.

Deşi anul 2020 a fost marcat de efectele pandemiei de COVID-19, care a dus la o creştere a şomajului, datele ulterioare indică o stabilizare, fără fluctuaţii semnificative în ceea ce priveşte rata şomajului. Astfel, în ciuda provocărilor economice, piaţa muncii din România a reuşit să se menţină relativ constantă.

Dacă ne uităm pe categorii de vârstă, datele privind evoluţia ratei şomajului BIM în rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 24 de ani arată un nivel persistent ridicat al şomajului în această categorie de vârstă, în perioada analizată. Începând cu 2020, rata şomajului în rândul tinerilor a crescut semnificativ, de la 17,3% în 2020 la 21% în 2021, iar în 2022 a continuat să crească la 22,8%. Deşi în 2023 rata a scăzut uşor la 21,8%, rămâne considerabil mai mare decât în 2020.

Astfel, statisticile arată dificultăţi constante pentru tineri în găsirea unui loc de muncă, ceea ce îi face slabi pe piaţa muncii, cu precădere în contextul pandemiei şi al provocărilor economice ulterioare. Cut oate că în 2023 s-a produs o uşoară ameliorare, nivelul şomajului în rândul tinerilor rămâne la coate înalte, evidențiind necesitatea unor măsuri suplimentare pentru a sprijini integrarea acestora în câmpul muncii.

Pe de altă parte, țara noastră se află în capul listei în clasamentul ţărilor membre UE după rata tinerilor NEET, adică cei care nu sunt pe piaţa muncii şi nici în sistemul de educaţie, arată datele de la Eurostat, oficiul european de statistică. În 2023, 20,6% dintre tinerii români cu vârsta cuprinsă între 15 şi 29 de ani nu erau incluşi pe piaţa muncii şi nici în sistemul de educaţie, arată sursa citată. Media Uniunii Europene a fost de 12,4%. Cele mai mici valori ale acestui indicator au fost în Suedia şi Olanda, ambele cu ponderi sub 6%.

Datele ce vizează evoluţia ratei locurilor de muncă vacante în perioada 2020-2023 arată o scădere semnificativă în ultimul an, după o creştere menținură între 2020 şi 2022, de la 0,77% în 2020 la 0,90% în 2022, rata locurilor de muncă vacante a scăzut la 0,78% în 2023.

Scăderea din 2023 expune o diminuare a cererii de forţă de muncă, ceea ce poate indica o încetinire a angajărilor în anumite sectoare. Deşi în perioada 2020-2022 piaţa muncii părea să fie în ascensiune, reflectată de o creştere a locurilor vacante, scăderea din 2023 poate fi un semnal pentru consolidarea a pieţei muncii sau pentru o încetinire economică sau o dinamică mai scăzută a creşterii în cazul unor industrii.

Costul lunar al unei companii cu un angajat a crescut cu mai mult de 36% în ultimii patru ani. O majorare constantă a costului mediu lunar cu un angajat arată o tendinţă de creştere a salariilor. Odată cu creşterea costului forţei de muncă, angajatorii pot fi confruntaţi cu provocări în gestionarea bugetelor şi a cheltuielilor, ceea ce ar putea afecta deciziile de recrutare şi investiţiile.

În aceeași măsură, creşterea costului forţei de muncă poate contribui, de asemenea, la inflaţie, întrucât angajatorii ar putea transfera aceste costuri către consumatori prin preţuri mai mari la produse şi servicii.

Pe luna noiembrie 2023, numărul salariaţilor de la stat era de 1,29 milioane de persoane, mai mare cu aprozimativ 50.000 de persoane faţă de 2020. Conform Ministerului Finanţelor şi arhivei ZF, numărul bugetarilor s-a majorat cu circa 10.000 de persoane pe an între 2020 şi 2022, o creştere mai accentuată înregistrându-se în 2023, plus 30.000 de persoane. Reprezintă o evoluţie contrară intenţiei anunţate de administraţie de a reduce aparatul bugetar care înregistrează decalaje mari: nu sunt medici sau profesori, dar primăriile sau alte instituţii fac angajări continuu.

Vezi și: Protest 25 octombrie. Zeci de mii de români, angajați ai CFR, Silva, MAI și MApN ajung în fața Guvernului