Vor fi admise ca probe în instanță înregistrările telefonice fără acord între angajat și angajator

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis că înregistrările telefonice între un angajat și un alt angajat sau reprezentant al angajatorului pot fi admise ca probe în litigiile de muncă, în instanță, chiar dacă acestea au fost realizate fără acordul interlocutorului, potrivit Antena 3 CNN.

Decizia stabilește că proba este admisibilă dacă asigură un echilibru just între dreptul la probă și dreptul la viața privată, fiind necesară și proporțională cu scopul pentru care este utilizată.

Te-ar mai putea interesa și: Ana Birchall, fostul ministru al Justiției și actualul candidat la președinție deține lingouri de aur de 324.000 de euro și investiții în companii străine nelistate de 23 de milioane de euro!

foto: Înalta Curte de Casație și Justiție

Vor fi admise ca probe în instanță înregistrările telefonice fără acord între angajat și angajator

Condiția este ca această probă să fie indispensabilă și strict proporțională cu dreptul la probă, respectând totodată un echilibru între acest drept și protecția vieții private. Decizia este obligatorie și clarifică aplicarea Codului de procedură civilă și a Codului civil în astfel de cazuri.

„Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi, în interpretarea şi aplicarea art.341 alin.(2) din Codul de procedură civilă şi prin raportare la dispoziţiile art.74 şi 75 din Codul civil, stabileşte că:

Proba cu înregistrarea unei convorbiri telefonice între un salariat şi un alt salariat sau reprezentant al angajatorului, solicitată într-un litigiu împotriva angajatorului, este admisibilă, chiar dacă înregistrarea a fost efectuată fără acordul şi/sau informarea prealabilă a interlocutorului, cu condiţia asigurării unui just echilibru între dreptul la probă, pe de o parte, şi dreptul la viaţa privată, pe de altă parte, în sensul că încuviinţarea probei trebuie să fie indispensabilă exerciţiului dreptului la probă şi strict proporţională cu acest scop. Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă”, potrivit site-ului Instanţei supreme.

Curtea de Apel București a solicitat Înaltei Curți de Casație și Justiție să stabilească dacă înregistrările audio ale convorbirilor telefonice efectuate de un salariat cu alți angajați sau reprezentanți ai angajatorului, solicitate ca probe în litigii de muncă, pot fi acceptate ca mijloace de probă, chiar dacă persoana cu care a avut loc conversația nu a fost informată sau nu și-a dat acordul pentru înregistrare.

„Dacă înregistrările audio ale unor convorbiri telefonice ale salariatului cu alţi salariaţi sau alţi reprezentanţi identificabili ai angajatorului, pe care salariatul le solicită ca probe în cadrul judecăţii în contradictoriu cu angajatorul, pot fi considerate mijloace de probă indiferent dacă persoana cu care salariatul a purtat conversaţia a fost sau nu încunoştinţată şi şi-a exprimat acordul pentru înregistrarea respectivei convorbiri”, se arată în solicitare.

Te-ar mai putea interesa și: Ce informaţii despre utilizatori colectează TikTok. Departamentul de Justiţie cere interzicerea aplicaţiei în SUA