Fostul premier Marcel Ciolacu a revenit joi în spațiul public cu un mesaj, după o perioadă de tăcere de la plecarea sa de la Palatul Victoria. Într-o postare pe Facebook, el a răspuns acuzațiilor conform cărora ar fi lăsat în urmă un „dezastru economic” și a criticat actuala guvernare, condusă de Ilie Bolojan, pentru măsurile fiscale considerate de Ciolacu „abuzive” și „îndreptate împotriva populației”.
Te-ar mai putea interesa și: Cutremur în PSD. Marcel Ciolacu își va anunța demisia
El respinge ideea că România ar fi în colaps economic și susține că discursul panicard al noilor guvernanți are ca scop justificarea tăierilor bugetare. Ciolacu aduce o serie de argumente în sprijinul afirmațiilor sale, menționând că în perioada mandatului său:
„Frica de «junk» – motiv pentru austeritate oarbă?! Cine profită, de fapt, de panica indusă populației și firmelor românești? Am plătit prețul politic pentru greșelile mele. Am făcut un pas în spate, convins că, după un an super-electoral, care s-a prelungit nepermis de mult, România are nevoie de noi lideri. Decidenți care, încărcați cu energie și credibilitate, să poată continua traiectoria de dezvoltare a țării.
Aud, însă, tot mai des în ultima perioadă acuzații dure și teorii alarmiste despre așa-zisul «dezastru economic» în care am lăsat România. Unii văd că îmi fac și plângeri penale de un ridicol fără margini, fără să știe că execuțiile bugetare sunt publice și oricine poate verifica foarte simplu cum au fost cheltuiți banii publici. Dar dacă trebuie să fac și pușcărie ca să avem, după 30 de ani, Autostrada Moldovei, atunci accept fără regrete”, a scris Marcel Ciolacu joi, într-un mesaj pe Facebook.
În fața acuzațiilor privind cheltuielile din Fondul de Rezervă, Ciolacu explică faptul că nu s-a realizat nicio rectificare bugetară în 2023 pentru a evita presiunea electorală asupra bugetului, astfel că fondurile au fost alocate direct. Acesta susține că 80% din deficit a mers în investiții, nu în cheltuieli nejustificate.
Fostul premier afirmă că toate măsurile fiscale controversate au fost asumate încă din guvernarea de dreapta prin PNRR și că el a încercat să le implementeze gradual, pentru a nu bloca economia. În acest sens, critică actualele măsuri: creșterea TVA-ului sau taxarea pensiilor, spunând că acestea lovesc în veniturile mici și medii, în loc să se adopte impozitarea progresivă, așa cum funcționează în statele dezvoltate ale UE.
„Dar să revenim. NU, România nu este în niciun colaps economic. Doar unii ar vrea să credeți asta, pentru a-și putea justifica mai ușor faptul că au intrat cu drujba în economie și în veniturile populației. Vă invit să vă gândiți cum poate arăta un dezastru cu autostrăzi în construcție, cu salarii și pensii mai mari, cu șantiere peste tot și cu 180 de mii de locuri de muncă noi?!
Așadar să vorbim pe cifre, nu pe lozinci. PIB-ul României a crescut cu 46% în doar 3 ani – de la 242 miliarde euro în 2021 la 354 de miliarde de euro în 2024. Noi n-am intrat în recesiune, în timp ce 10 țări UE au avut scădere economică în ultimii 3 ani. Puterea de cumpărare a salariului minim și a pensiei medii a crescut cu 31%.
Salariul mediu net a ajuns la peste 1.000 euro, iar pensia medie la peste 500 euro. Investițiile publice s-au dublat: de la 59 miliarde lei în 2021, la 120 miliarde în 2024. În 2025 mergem spre 149 miliarde – un nou record. Așa a fost posibil să începem marile șantiere de infrastructură amânate timp de 30 de ani: Autostrada Moldovei, Autostrada Pitești-Sibiu, Drumul Expres Craiova-Pitești, cele trei spitale regionale (cel de la Craiova este deja în construcție), 14 spitale noi pe PNRR dintre care trei vor fi gata în acest an, trei centre moderne pentru marii arși, zeci de școli și grădinițe.
Și da – aici intră și programele pe CNI sau Anghel Saligny, care au însumat zeci de miliarde de lei și care au însemnat creșterea nivelului de trai în satul românesc prin rețele de apă, gaze și canalizare, drumuri moderne, centre de învățământ sau unități sanitare. Aceste programe văd că se chinuie unii să le închidă acum.
Am întors în economie sub formă de scheme de ajutor, subvenții și garanții 6-8% din PIB, de trei ori mai mult decât în perioada 2020-2021. REPET: 6-8% din PIB față de 1,9% în perioada guvernelor de dreapta, la deficite similare. România a egalat Polonia și a depășit Ungaria, Slovacia și Grecia în clasamentul european al dezvoltării. Inflația s-a redus de la 10,3% la 4,9%, după ce am plafonat prețurile la energie și alimentele de bază. Am lăsat în Trezorerie 10,6 miliarde euro – dublu față de momentul preluării guvernării. Rezervele valutare ale BNR au ajuns la 72 miliarde euro – un maxim istoric.
Totuși, am avut cel mai mare deficit din Uniunea Europeană anul trecut. Am cheltuit «în neștire» 65 de miliarde de lei din Fondul de Rezervă. Pentru pile, amante, sinecuri. Ați auzit deja asta. Dar oare este adevărat?!”, întreabă Marcel Ciolacu.
Ciolacu respinge acuzațiile privind „jaful” bugetar și cheltuieli iresponsabile.
Te-ar mai putea interesa și: UPDATE: Marcel Ciolacu şi-a dat demisia de la conducerea PSD pentru a două oară în ultimele şase luni