Nicușor Dan contestă la CCR legea privind propaganda legionară. Ce motive a avut șeful statului

Administrația Prezidențială atrage atenția, în sesizarea transmisă Curții Constituționale pe 10 iulie 2025, că:

„Orice acțiune a statului care se referă în mod dezechilibrat la această polarizare crește tensiunea socială și neîncrederea în autorități.”

Președintele României, Nicușor Dan, contestă constituționalitatea legii care modifică Ordonanța de urgență nr. 31/2002, privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob, precum și promovarea cultului persoanelor vinovate de genocid, crime împotriva umanității și crime de război, scrie Digi24. Alte modificări aduse sunt și în Legea nr. 157/2018 în care sunt menționate unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului.

„Prin modalitatea de adoptare şi prin conţinutul său normativ, considerăm că Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi pentru modificarea Legii nr. 157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului a fost adoptată cu încălcarea unor norme şi principii constituţionale, respectiv art. 1 alin. (3) şi (5), art. 20, art. 30, art. 31, art. 33 din Constituţie”, arată preşedintele în sesizare.

Te-ar mai putea interesa: CCR a stabilit că statul poate elimina sporurile bugetarilor fără renegocierea contractelor. Bugetarii nu au drept absolut nici la grevă!

Documentul subliniază că prima modificare esențială adusă de lege constă în extinderea listei organizațiilor interzise, prin includerea expresă a celor cu caracter legionar. Acestea se adaugă organizațiilor fasciste, rasiste sau xenofobe, deja interzise în mod explicit prin articolul 3, alineatul (1) din O.U.G. nr. 31/2002 (art. I, punctul 5 din lege).

„Iniţierea, constituirea, aderarea, sprijinirea unei asemenea organizaţii cu caracter legionar constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi, o pedeapsă relativ severă în sistemul sancţionator penal aflat în vigoare în România. Spre deosebire de celelalte organizaţii interzise (rasiste şi xenofobe), care pot fi definite prin raportare la anumite criterii relativ obiective, respectiv discriminarea unor persoane sau unor grupuri de persoane în funcţie de rasă sau naţionalitate, noţiunea de legionar nu este definită nicăieri în cuprinsul O.U.G. nr. 31/2002. În schimb, actul normativ citat defineşte numai noţiunea de Mişcare Legionară – art. 2 lit. f) din O.U.G. nr. 31/2002, cu modificări minore în Lege , însă nu lămureşte care este raportul dintre adjectivul legionar (privitor la organizaţii) şi sintagma pe care o analizăm aici”, spune şeful statului.

Legea nu poate fi înțeleasă

În plus, noțiunea nu se înțelege nici când ne raportăm la semnificația curentă a acesteia din limba română, interpretare impusă expres de prevederile art. 36 alin. (4) teza I din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.

„Potrivit Dicţionarului Explicativ al Limbii Române, ediţia din 2009, adjectivul legionar înseamnă referitor la legionari, iar substantivul legionar este definit ca fiind un membru al mişcării social-politice de extrema dreaptă, reprezentată de partidul Garda de Fier, conform celui de-al doilea sens menţionat în dicţionar . Rezultă de aici că o organizaţie cu caracter legionar ar fi o organizaţie privitoare la mişcarea social-politică de extrema dreaptă reprezentată de partidul Garda de Fier. O asemenea definiţie este inexactă, deoarece nu se înţelege conexiunea pe care legiuitorul intenţionează să o realizeze între o organizaţie (partid sau mişcare politică, asociaţie sau fundaţie, societate comercială, alte asemenea persoane juridice) şi asocierea ei cu Garda de Fier. Cu alte cuvinte, este neclar dacă acest caracter legionar are în vedere denumirea organizaţiei, scopurile şi obiectivele statutare ale acesteia, concepţiile membrilor săi sau acţiunile concrete pe care organizaţia le întreprinde în activitatea sa curentă”, se arată în document.

În sesizare se menționează că o confuzie semantică similară apare și în privința termenului de „materiale legionare”, a căror distribuire sau punere la dispoziția publicului este incriminată și sancționată cu închisoare de la unu la cinci ani, precum și cu interzicerea unor drepturi – potrivit art. I, punctul 6 din Lege. Președintele precizează că acest aspect va fi analizat mai pe larg.

„Practică neunitară şi instabilitate juridică la nivelul societăţii”

Președintele atrage atenția că lipsa unei definiții legale clare pentru termenul „legionar” riscă să introducă arbitrar în activitatea parchetelor și instanțelor chemate să aplice prevederile din art. I, punctele 5 și 6 ale Legii, ceea ce ar putea duce la practici neunitare și instabilitate juridică în societate.

”Pericolul este cu atât mai serios cu cât infracţiunile menţionate sunt sancţionate cu pedepse relativ severe (închisoarea de la 3 la 10 ani, respectiv de la unu la 5 ani, şi interzicerea unor drepturi), ceea ce face ca lipsa de claritate a legii să determine riscuri importante faţă de libertatea individului şi celelalte garanţii procesuale asociate dreptului la un proces echitabil. Similar, nici termenul de fascist nu beneficiază de o definiţie legală, chiar dacă acesta este folosit constant în cuprinsul O.U.G. nr. 31/2002, ceea ce ridică aceeaşi problemă de neconformitate a textelor legale cu standardele impuse de art. 1 alin. (5) din Constituţie”, menționează sesizarea către CCR.

Totodată, șeful statului semnalează și lipsa de claritate în ceea ce privește noțiunea de materiale fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în special în ceea ce privește conținutul acestora.

„Distribuirea sau punerea la dispoziţia publicului, în orice modalitate, de materiale fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea unor drepturi (art. I pct. 6 din Lege), ceea ce extinde incriminarea de la art. 4 alin. (21) din O.U.G. nr. 31/2002. Mai departe, noţiunea de materiale fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, care face parte din elementul constitutiv al infracţiunii reproduse anterior, are în vedere imagini, mesaje text, conţinut audiovideo, cărţi, articole, documente, materiale de propagandă, precum şi alte asemenea reprezentări care transmit idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe (art. I pct. 3 din Lege). Este lesne de observat că definiţia citată este circulară, deoarece lămureşte numai sensul noţiunii de materiale, dar calificarea acestora ca fiind fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se realizează prin trimitere la idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, ceea ce nu lămureşte deloc semnificaţia atributelor enumerate de legiuitor. Cu alte cuvinte, lipseşte chiar elementul central al materialelor incriminate de art. I pct. 6 din Lege, ceea ce lasă loc arbitrariului în interpretarea şi în aplicarea acestei noţiuni de către organele judiciare competente (parchetele şi instanţele judecătoreşti)”, spune Nicușor Dan.

Noțiunea este lipsită de claritate

În document se precizează că, potrivit art. I pct. 3 al Legii:

„Prin materiale fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se înțelege imagini, mesaje text, conținut audio-video, cărți, articole, alte documente și materiale de propagandă, precum și alte asemenea reprezentări care transmit idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe”.

În sesizarea către Curtea Constituțională, Nicușor Dan subliniază lipsa de claritate a noii legi, oferind ca exemplu faptul că inclusiv unele texte literare, precum publicistica lui Mihai Eminescu, conțin idei considerate xenofobe.

„De exemplu, publicistica lui Mihai Eminescu conţine idei şi concepţii xenofobe, inclusiv antisemite. Chiar şi poezia lui Mihai Eminescu conţine idei şi concepţii xenofobe, de exemplu Scrisoarea a III-a . Este absolut neclar până la ce nivel prezenţa unor idei şi concepţii fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe (în plus faţă de ambiguitatea de la punctul anterior) face dintr-un text un material cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob în sensul Legii. Claritatea este necesară din moment ce art. 4 alin. (2^1) sancţionează penal distribuirea unor astfel de materiale: (2^1) Distribuirea sau punerea la dispoziţia publicului, în orice mod, de materiale fasciste, legionare, rasiste şi xenofobe constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani si interzicerea unor drepturi”, spune şeful statului.

Președintele subliniază că nu este clar dacă orice text literar care conține idei și concepții fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe poate fi considerat automat un material cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob.

„O altă modificare esenţială este aceea că Legea analizată adaugă la sintagma persoane vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de război, care este utilizată de mai multe ori în cuprinsul O.U.G. nr. 31/2002, sintagma persoane care au făcut parte din conducerea organizaţiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe (art. I pct. 9 şi 15 din Lege). Rezultatul este acela că, după adoptarea Legii, este incriminat cultul persoanelor care au făcut parte din conducerea organizaţiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, infracţiunea fiind pedepsită cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi – art. 5 din O.U.G. nr. 31/2002, în forma modificată prin Lege, se interzice acordarea sau menţinerea numelor persoanelor care au făcut parte din conducerea organizaţiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe unor bulevarde, străzi, scuaruri, pieţe, parcuri sau altor locuri publice – art. 13 alin. (1) din O.U.G. nr. 31/2002, în forma modificată prin Lege, se interzice acordarea sau menţinerea numelor persoanelor care au făcut parte din conducerea organizaţiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe unor organizaţii indiferent dacă aceste organizaţii au sau nu personalitate juridică – art. 13 alin. (2) din O.U.G. nr. 31/2002, în forma modificată prin Lege”, conform documentului.

Problemele de constituționalitate sunt serioase

Președintele Nicușor Dan atrage atenția asupra lipsei unei autorități clare care să decidă caracterul fascist, legionar, rasist sau xenofob al organizațiilor, ceea ce poate genera practici juridice contradictorii și insecuritate legală.

„În primul rând, Legea nu identifică autoritatea competentă să stabilească că o anumită organizaţie are caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob, astfel încât există riscul unor soluţii contradictorii pronunţate în practica administrativă şi judiciară. Altfel spus, este posibil ca una şi aceeaşi organizaţie să fie calificată de anumite instanţe sau organe administrative ca având un caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob, pe când alte autorităţi judiciare sau administrative să aprecieze că organizaţia respectivă nu poate să fie încadrată în această categorie. Rezultă de aici un climat de insecuritate juridică, care poate conduce la pronunţarea unor hotărâri contradictorii, în care persoane care au făcut parte din organele de conducere ale aceleiaşi organizaţii să fie achitate, respectiv să fie condamnate la pedeapsa închisorii de la 3 luni la 3 ani sau la pedeapsa amenzii, ceea ce este inadmisibil într-un stat de drept, proclamat de art. 1 alin. (3) din Constituţie”, spune preşedintele.

În sesizarea adresată Curții Constituționale, președintele semnalează că jurisprudența națională nu oferă „claritate asupra noțiunii de legionar și chiar asupra celei de fascist”, subliniind că în DEX:

„Adjectivul legionar înseamnă referitor la legionari, iar substantivul legionar este definit ca fiind un membru al mișcării social-politice de extrema dreaptă, reprezentată de partidul Garda de Fier, conform celui de-al doilea sens menționat în dicționar.

Rezultă de aici că o organizație cu caracter legionar ar fi o organizație privitoare la mișcarea social-politică de extrema dreaptă reprezentată de partidul Garda de Fier. O asemenea definiție este inexactă, deoarece nu se înțelege conexiunea pe care legiuitorul intenționează să o realizeze între o organizație (partid sau mișcare politică, asociație sau fundație, societate comercială, alte asemenea persoane juridice) și asocierea ei cu Garda de Fier”., mai spune președintele.

Legea inițiată de deputatul Silviu Vexler, care prevede că înființarea, constituirea sau sprijinirea sub orice formă a unei organizații cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob „constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi”, a fost votată în Camera Deputaților la începutul lunii iunie.

Legea a fost atacată și de partidele opozante, AUR, SOS și POT

Pe 19 iunie, partidele S.O.S. România, AUR și POT au contestat la Curtea Constituțională această lege, după ce au votat împotriva proiectului în Camera Deputaților.

Comunicatul S.O.S. România precizează că:

„Modificările propuse de Silviu Vexler contravin Constituției României, încălcând libertatea de conștiință, dreptul la identitate, egalitatea în drepturi, tratatele internaționale și drepturile omului, libertatea de exprimare și dreptul la informație”.

Mai mult, semnatarii sesizării susțin că legea încalcă articolele 25, 29 și 30 din Constituție – care garantează dreptul la viață intimă, libertatea conștiinței și libertatea de exprimare – alături de articolul 1 alineatul (3), care consacră România ca stat de drept și democratic, și articolul 20, care prevede prioritatea normelor internaționale mai favorabile în domeniul drepturilor omului față de legislația internă.

Te-ar mai putea interesa: Nicușor Dan, între două mari familii politice europene. Ce opțiune pregătește președintele României pentru viitorul politic