USR depune un proiect de hotărâre pentru interzicerea reclamelor la jocurile de noroc şi la produse de tutn pe clădirile din Bucureşti. Ar fi primul oraş din ţară care adoptă astfel de măsuri

Iniţiativa aparţine consilierilor generali USR Nicorel Nicorescu şi Dragoş Radu şi ar urma să intre în vigoare etapizat, începând cu 1 ianuarie 2026. Potrivit comunicatului transmis de formaţiune, măsura ar transforma Bucureştiul în primul mare oraş din România care ar elibera spaţiul public de acest tip de publicitate.

Proiectul vizează atât bunurile administrate direct de Primăria Capitalei, cât şi pe cele aflate în gestiunea sectoarelor, instituţiilor locale sau a companiilor unde municipalitatea este acţionar majoritar. Termenele de aplicare diferă în funcţie de tipul suportului publicitar, iar nerespectarea prevederilor va fi sancţionată prin amenzi cuprinse între 4.000 şi 5.000 de lei.

„Dacă va fi adoptat, proiectul ar transforma Bucureştiul în primul mare oraş din România care îşi eliberează spaţiul public de reclamele la jocuri de noroc şi tutun, un pas semnificativ în direcţia protejării sănătăţii publice şi a generaţiilor viitoare”, transmite USR, potrivit Digi24.

Concret, interdicţia ar urma să se aplice din 1 ianuarie 2026 pentru toate imobilele şi bunurile municipiului. În cazul panourilor publicitare deja existente pe domeniul public şi privat, termenul de eliminare este stabilit pentru 1 septembrie 2026. Pentru evenimentele sportive desfăşurate pe domeniul public şi privat al Capitalei, restricţia se va aplica gradual, urmând să intre în vigoare la 1 ianuarie 2029.

„Vrem să readucem spaţiul public în serviciul oamenilor, nu în slujba unor industrii care produc dependenţă şi afectează grav sănătatea. Este momentul ca Bucureştiul să facă un pas curajos pentru a proteja generaţiile viitoare”, a declarat Nicorel Nicorescu.

Dragoş Radu, USR Bucureşti: „Nu este doar o problemă estetică, ci şi una de sănătate publică”

USR invocă în sprijinul proiectului mai multe date statistice, printre care raportul Comisiei Europene privind sănătatea în România (2023), care arată că 25% dintre adolescenţii de 15 ani fumaseră în ultima lună, peste media UE. Totodată, consumul de tutun contribuie la aproximativ 17% din totalul deceselor la nivel naţional. De asemenea, o anchetă ESPAD din 2019 arăta că 40% dintre tinerii de 15-16 ani din România fumaseră ţigarete sau utilizaseră ţigarete electronice în ultimele 30 de zile – cea mai ridicată rată din UE.

„Publicitatea stradală la jocuri de noroc şi tutun nu este doar o problemă estetică, ci şi una de sănătate publică. Dacă vrem un oraş prietenos pentru tineri şi familii, trebuie să curăţăm spaţiul public de mesajele care normalizează dependenţele”, a precizat Dragoş Radu.

Totodată, USR citează concluziile studiului „Betting on a Better Future” realizat de Centrul pentru Studiul Inovării Publice (CeSIP), conform căruia publicitatea la jocuri de noroc creşte cu peste 10% probabilitatea ca adolescenţii să dezvolte dependenţă, iar aproape un sfert dintre aceştia încep să joace înainte de 14 ani.

Citeşte şi: Dominic Fritz acuză fosta guvernare de promisiuni de investiții fără bani reali