Bucuresti, capitala unde turismul tine de instinct si noroc. Cum va descurcati in orasul fara harti si indicatoare?

Bucurestiul este ca o struto-camila. Este singurul oras din Romania unde ai cele mai multe si mai variate mijloace de transport in comun pe cap de locuitor. Mii de tramvaie, autobuze, troleibuze, metrou, tren si taxiuri. In teorie, n-ar fi nicio problema sa te descurci sa ajungi la o anumita destinatie.

In practica, insa, chiar si bucurestean fiind, sa ajungi la o anumita adresa reprezinta, cateodata, un adevarat calvar. Dincolo de traficul infernal, Bucurestiul este, probabil, printre putinele capitale europene, daca nu singura, care nu are o retea de informare publica (harti, indicatoare, puncte de interes).
[gallery:158]

Cum sa ajungi la destinatie?

Regia de Transport in Comun din Bucuresti investeste anual milioane de euro in achizitia unor noi autobuze dotate cu tot felul de gadgeturi, de la plasme pe care poti urmari traseul pe GPS, la sisteme de ticketing pe baza de card. A uitat insa un lucru esential. Sa isi ajute calatorii sa ia cea mai buna decizie.

In Bucuresti exista foarte putine statii in care sunt afisate harti cu harta mijloacelor de transport. Cele mai multe sunt in centru. In rest, in cartiere, statia RATB inseama un indicator si panouri de reclama. Ce autobuz, tramvai sau troleibuz ai putea lua ca sa mergi spre o anumita destinatie, fie intrebi in stanga si dreapta, fie te informezi din timp, de pe site-ul de internet, si el facut destul de stangaci.

In putinele locuri unde se vand bilete, daca ai ghinion angajatii RATB ori nu stiu, ori nu au chef sa te indrume.

Ratacit in metrou

Bucurestiul este singurul oras din Romania care are o retea de metrou. Zilnic, peste un milion de oameni il folosesc. Fara el, sa ajungi la destinatie ar fi mult mai greu. Bucurestenii o stiu foarte bine. Au experimentat destule greve ale personalului de la Metrorex.

Marea problema este ca, desi avem doar cateva linii, pentru a-l folosi trebuie sa ai experienta, nervi tari si sa intrebi in stanga si-n dreapta. Asta pentru ca, fara sa ai cunostinte in materie, daca vei incerca sa iei metroul de la statia 1 Mai si sa ajungi in centrul orasului, la Unirii, nu te poti baza pe informatiile de la fata locului. Sunt sublime, dar lipsesc cu desavarsire.

Desi s-au investit milioane de euro in noile statii de metrou, niciuna dintre acestea nu are cel mai elementar lucru – o harta a traseelor.

Nici macar pe liniile principale, de exemplu Pipera – Berceni, nu vei gasi nicio harta in statii. Singura varianta este sa te urci in metrou si sa mergi pe ghicite. Daca ai norocul sa prinzi o garnitura noua, vei gasi harta metroului afisata. Pe liniile secundare, unde circula garniturile vechi, singura sansa de a ajunge la destinatie este sa intrebi la ghiseul de bilete sau pe alti calatori.

Aventurile unui britanic in Bucuresti

Daca romanii, de bine, de rau, se mai pot descurca in Bucuresti, intreband in stanga si-n dreapta, pentru un strain sa circule cu transportul in comun in Bucuresti reprezinta o adevarata provocare.

O experienta pe care un britanic, Andrew C. (46 ani), venit zilele trecute in Bucuresti, la o conferinta organizata de o multinationala, a simtit-o pe pielea lui. Obisnuit sa mearga ca la Londra, cu metrou, s-a gandit ca nu poate fi mare filozofie sa se descurce in micul Paris.

Din momentul in care a aterizat la Bucuresti, a simtit ca ceva nu e in regula. Nu exista o legatura de metrou catre centru, era doar un autobuz pe care spune ca l-a asteptat vreo 20 de minute si apoi a renuntat si a luat un taxi. L-a costat 270 lei. Dupa ce a facut o ora si jumatate in trafic, a ajuns la hotel.

Dincolo de participarea la conferinta, a vrut sa se plimbe prin Bucuresti. A intrat la metrou si a observat ca nu exista harti, pliante, iar anunturile facute erau numai in limba romana. Nici la bilete nu a reusit sa afle prea multe. Functionarele nu vorbeau nicio limba straina.

„A fost o experienta inedita. Pana la urma, m-am descurcat. Am intrat pe internet si am printat o harta. Aveti o mare problema cu transportul in comun. Mi s-a parut foarte ciudat sa aveti sisteme de televiziune de ultima generatie si sa nu prezentati informatii pentru calatori”, ne-a spus britanicul.

Satul de capcanele de la metrou, a ales sa foloseasca taxiul. La Bucuresti, este incomparabil mai ieftin decat la Londra. Poate si pentru ca un roman l-a invatat sa aleaga taxiurile de firma si sa oblige taximetristul sa porneasca aparatul de taxat.

Danezul care vede partea plina a paharului

Tot saptamana trecuta, un alt turist strain aflat in Bucuresti, Soren B. din Danemarca, povestea calm ca a vizitat Capitala timp de doua zile pe cont propriu, folosind transportul in comun. Intrebat daca a avut la dispozitie suficiente informatii in metrou, el a raspuns: „Se putea si mai bine, dar cu siguranta metroul bucurestean este excelent in comparatie cu cel din Armenia!”, tara pe care a vizitat-o de asemenea recent.

In ochii turistului danez, faptul ca indicatoarele din metroul bucurestean sunt scrise cu litere latine (si nu chirilice ca in Erevan) este o mare calitate.

Solutii pentru un transport civilizat

Problemele Bucurestiului pot fi rezolvate destul de simplu, insa trebuie sa fie un functionar care sa incerce sa gandeasca eficient.

In marile capitale ale lumii, la aproape fiecare interesectie exista o harta a orasului sau zonei respective care indica locul in care te afli in acel moment.

In Occident, in statiile de transport in comun sunt afisate hartile mijloacelor de transport. In plus, spre deosebire de traditionalele chioscuri de bilete de la noi, mai peste tot exista distribuitoare automate de bilete.

La fel, in orasele care au linii de metrou, hartile liniilor sunt prezente absolut peste tot, in unele chiar si in toalete. In plus, in multe locuri exista o harta de transport imprimata chiar pe bilet.

La noi, problema s-ar putea rezolva instantaneu prin afisarea, pe vestitele plasme si LCD-uri ce abunda in statiile de metrou, a hartii mijloacelor de transport.

Acestea ar fi doar cateva dintre solutii. Va invitam sa completati cu propunerile dvs.