- 
English
 - 
en
Romanian
 - 
ro

Manualul anti-criza: Contracte flexibile, hedging si planificari bugetare sezoniere

23 Feb, 00:03 • razvan.codorean
Multinationalele si companiile romanesti si-au prognozat in medie cate 3 scenarii de bugete pentru 2009, in tentativa de a evita efectele recesiunii. In toate cele trei variante, evolutia cursului valutar, scaderea cererii, criza de lichiditate si falimentele in cascada sunt vazute ca principalele riscuri macroeconomice. Companiile "vad" insa si solutii.
Manualul anti-criza: Contracte flexibile, hedging si planificari bugetare sezoniere

„Epoca de Aur” a cresterii economice a fost inlocuita brutal de o incetinire puternica, ce se resimte tot mai pregnant in economia reala, releva radiografiile macroeconomice prezentate in ultima vreme de institutii precum Comisia Europeana, Institutul National de Statistica (INS), ori firme de consultanta ca Moody ‘s sau Coface.

In conditiile evaporarii finantarilor bancare si pe fondul scaderii puternice a cererii, atat din piata autohtona cat si la export, multinationalele si companiile romanesti s-au trezit in situatia in care bugetele multianuale, alta data vazute ca apanajul oricarei firme serioase, nu isi mai gasesc aplicabilitatea, iar necesitatea unor strategii economice pe termen scurt a devenit fundamentala.

Business-ul autohton pare sa fi inteles, cel putin la nivel teoretic, pericolele recesiunii, potrivit unui studiu realizat in perioada ianuarie-februarie 2009 de Compass Consulting, intitulat „Cum se pregatesc companiile din Romania contra crizei”, la care au raspuns reprezentantii a 182 societati. Cei mai multi dintre acestia au ales sa dezvolte strategii adaptate noilor realitati economice.

[quote=Concluziile studiului realizat de Compass Consulting]8 din 10 companii au adoptat politici de monitorizare mult mai stricte a platilor si incasarilor prin infiintarea unor „celule de criza”[/quote]
„Cele mai multe companii chestionate au declarat ca au ales sa dezvolte in medie 3 scenarii de bugete pentru acest an, iar principalul indicator este dat de evolutia cursului valutar”, a declarat Constantin Turmac, partener Compass Consulting.

In topul riscurilor macro-economice, managerii romani au inclus, pe locul 2, politicile de creditare restrictive practicate de banci, iar pe pozitiile 3 si 4, scaderea volumului de vanzari si a preturilor si amenintarea determinata de amanarea investitiilor.

„In conditiile in care cererea nu mai depaseste oferta, ca in anii trecuti, iar succesul in afaceri in Romania nu mai este direct proportional cu viteza de extindere, este normala o flexibilizare a calculelor bugetare”, a declarat Cristian Parvan, secretarul general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri (AOAR)

„Dupa ce leul s-a prabusit in acest inceput de an, a devenit fundamental sa cauti sa te protejezi, fie prin hedging (metoda de protectie fata de riscul valutar – n.r.), fie printr-o flexibilizare a conditiilor contractuale, atat cu furnizorii, cat mai ales cu clientii”, a mai spus Parvan.

Pe fondul accentuarii crizei de lichiditate si exploziei numarului falimentelor, 8 din 10 companii au adoptat, potrivit studiului realizat de Compass Consulting, politici de monitorizare mult mai stricte a platilor si incasarilor prin infiintarea unor „celule de criza”, iar mai mult de jumatate dintre firme au trecut la o negociere mai flexibila a contractelor cu partenerii de afaceri.

Flexibilitatea, cuvantul de ordine in vreme de criza

Flexibilitatea este, de altfel, cuvantul de ordine in economia mondiala. Potrivit unui alt studiu, realizat de Ernst&Young si dat publicitatii vineri, la care au luat parte 350 de companii internationale, 80% dintre firme au trecut la reorganizarea business-urilor, iar cele mai uzitate metode sunt reprezentate de flexibilizarea contractelor si reducerea propriilor costuri.

In ceea ce priveste furnizorii, managerii multinationalelor au ales, potrivit Ernst&Young, doua strategii diferite. Jumatate din companiile chestionate au restrans numarul furnizorilor pentru a obtine preturi sau termene de plata mai favorabile, in timp ce cealalta jumatate a marit numarul furnizorilor pentru a reduce impactul unui eventual esec al relatiei cu un furnizor principal.

In cazul clientilor, in conditiile in care peste 50% dintre companii au asistat la scaderea bonitatii partenerilor de afaceri, trei sferturi din ele au pus accent mai mare pe clientii cheie, in timp ce o treime si-au largit portofoliul de clienti sau au incetat contractele cu partenerii considerati ca avand un risc prea mare.

Studiul E&Y arata, pe de alta parte, ca dincolo de relatia cu clientii si furnizorii, 80% dintre firme au trecut la eficientizarea propriilor costuri. 50% din companiile chestionate au vandut sau au inchis o parte din operatiuni, peste o treime au redus la minim cheltuielile IT si alte dotari, iar doua treimi din marile companii au initiat un program de reducere a personalului.

Cat va dura recesiunea?

Acum un an, la celebrul forum economic de la Davos, optimismul era general, speakerii vorbind cu entuziasm de avansul investitiilor si globalizare. 12 luni mai tarziu, pesimismul este aproape unanim. Protectionismul acapareaza pe zi ce trece tot mai multi adepti, iar estimarile privind durata recesiunii sunt tot mai rezervate.

Potrivit unui studiu realizat recent de PricewaterhouseCoopers, la care au participat peste 1.000 de directori executivi din intreaga lume, revenirea din criza va fi una lenta si de durata.

[quote=Concluziile studiului PricewaterhouseCoopers]Criza nu si-a aratat nici pe departe efectele negative, recesiunea fiind una de durata[/quote]

Aproape 70% dintre managerii chestionati de compania de consultanta au estimat astfel ca nu se asteapta ca afacerile pe care le conduc sa inregistreze o crestere in urmatorii 3 ani. Iar pesimismul lor se vede cel mai bine in nivelul de incredere pe care il au in business.

Din cei 1.124 de directori executivi ce au participat la chestionar, doar 21% dintre ei au afirmat ca sunt foarte increzatori in cresterea veniturilor in urmatoarele 12 luni, fata de 50% in sondajul de anul trecut. In rest, pesimismul este unul general, atat la nivel de sector de activitate, cat si la cel regional.

Estimari pesimiste au si managerii romani. Chestionati de Institutul National de Statistica, reprezentantii a circa 8.000 de firme din industrie, comert si servicii, au declarat ca se asteapta la o continua scadere a productiei, mai ales in domeniul industrial si constructii, acolo unde nivelul comenzilor a scazut si va continua sa scada puternic in primul trimestru din acest an.

Studiul INS arata ca singura speranta a managerilor romani tine de retail si servicii, acolo unde se estimeaza ca afacerile se vor mentine la un nivel similar celui din anul trecut, avand in vedere apetitul de consum al romanilor.