- 
English
 - 
en
Romanian
 - 
ro

Planul de 10.000 km de drumuri: Firmele straine se inghesuie, cele romanesti se plang ca n-au bani

12 Jan, 14:04 • razvan.codorean
Intentia Guvernului de a construi 10.000 de kilometri de drumuri in urmatorii 5 ani ar putea scoate industria constructiilor din criza, urmand sa genereze afaceri de 3,2 miliarde de euro si 20.000 de locuri de munca. Planul financiar propus de autoritati a starnit reactii contradictorii. In timp ce firmele romanesti se plang ca n-au bani, cele straine se pregatesc deja de investitii.
Planul de 10.000 km de drumuri: Firmele straine se inghesuie, cele romanesti se plang ca n-au bani

Ministerul Dezvoltarii a publicat, joia trecuta, pe site-ul e-licitatie.ro, anuntul privind demararea programului de constructie a 10.000 de kilometri de drumuri judetene si de interes local. In anunt se precizeaza ca procedurile de adjudecare a contractelor vor incepe pe 1 februarie, valoarea totala a programului fiind de 3,2 miliarde euro.

Conform intentiilor ministrului Dezvoltarii, Elena Udrea, banii nu vor fi alocati catre constructori in prima faza, ci acestia vor trebui sa finanteze pe cont propriu, urmand sa-si recupereze investitia ulterior din partea statului.

Dincolo de problema finantarii, expertii spun, la unison, ca afacerea are potentialul de a scoate din criza sectorul constructiilor si ca cei 10.000 de kilometri prevazuti in program pot fi construiti in termenul stabilit.

O gura de oxigen

Adriana Iftime, secretarul general al Patronatului in Constructii, spune ca planul Guvernului vine ca o „gura de oxigen” dupa un an 2010 considerat a fi cel mai prost de dupa Revolutie.

„Ar insemna foarte mult pentru sectorul constructiilor, care a trecut in 2010 prin cel mai greu an din ultimii 20. Interesul statului ar fi sa dea drumul rapid la lucrari, pentru ca, la un calcul sumar, ar atrage cam 420 de milioane de euro sub forma de taxe si impozite si cel putin 20.000 de locuri de munca”, a spus Iftime.

Afacerea, daca va fi pusa in practica, va genera venituri nu numai pentru constructori.

„Vom avea un efect pe orizontala in economie, ce va antrena industria materialelor de constructii, sectorul metalurgic, industria de prefabricate. Cred ca beneficiile directe pentru economie vor depasi de 2-3 ori suma investita initial”, a mai spus Iftime.

Reprezentantii firmelor de constructii afirma ca au capacitatea de a construi cei 10.000 de kilometri prevazuti in program, insa spun ca totul depinde de conditiile contractuale si de modul in care va fi derulata finantarea proiectelor.

Constructorii strainii sunt optimisti, romanii se plang de lipsa banilor

Guvernul vrea sa construiasca cei 10.000 de kilometri de drumuri pe banii firmelor. Ministrul Dezvoltarii, Elena Udrea a declarat ca statul nu are bani pentru acest program, cel putin acum, astfel ca se asteapta ca firmele sa sustina financiar acest proiect, macar in primii 2 ani.

„In primii doi ani se finanteaza din fondurile constructorilor, care vor dori sa lucreze pe acest program cu Guvernul. Ei vor finanta, fie ca au surse proprii, fie ca apeleaza la credite. Ei stiu de la inceput ca trebuie sa finanteze in primii doi ani, urmand ca statul sa inceapa sa returneze in urmatorii opt ani. Noi speram ca in acesti doi ani sa reusim sa depasim situatia de criza economica si sa putem realoca sume importante bugetelor de investitii”, a precizat Udrea.

Firmele straine care lucreaza in Romania, precum Bechtel, Strabag, Shapir, Consorzio Pontello Tirrena Scavi S.A. sau Astaldi, nu comenteaza direct subiectul, insa specialistii spun ca se pregatesc, deja, de primele licitatii.

„Israelienii de la Shapir au lucrat deja in acest mod cu Primaria Constanta si, din cate stiu, sunt pregatiti sa se implice”, spune Dinu Popescu, vicepresedintele Search Corporation, una dintre cele mai importante firme de consultanta in domeniul infrastructurii, ce deruleaza, printre altele, contracte cu Bechtel, Parsons Group International, Halcrow si Strabag.

„Din cate cunosc, mai sunt interesati si italienii de la Tirrena Scavi, care au realizat, recent, 287 de strazi la Timisoara, dar si Astaldi, care construieste de ani de zile in Romania. Sunt multe firme interesate, din Austria, Germania, Italia si Franta”, spune managerul.

De unde atata interes pentru Romania? „Intr-o asemenea perioada de criza, cand sunt foarte putine contracte, oferta Bucurestiului este una tentanta. Chiar daca vin, intr-o prima faza, pe banii lor, avand in vedere ca vor lucra cu statul, au garantia ca isi vor recupera banii, ceea ce este extrem de important”, afirma Popescu.

Omul de afaceri Gheorghe Boeru, patronul firmei Romair Consulting, specializata in servicii de proiectare si consultanta pe infrastructura, confirma interesul firmelor straine pentru proiectele de infrastructura din Romania.

El ridica insa o alta problema. „De construit se va construi, insa, in actualele conditii, vor fi avantajate firmele straine. In loc sa stimulam industria locala, vom oferi din nou, pe tava, afaceri firmelor straine„, spune consultantul.

Firmele romanesti vor trebui sa se bata pe firmituri, la subcontractare„, afirma Boeru.

Discriminare sau libera concurenta?

Cristian Erbasu, presedintele Patronatului Societatilor in Constructii, afirma ca daca Guvernul va adopta varianta constructiei prin credit furnizor, adica pe banii firmelor, este destul de sceptic ca firmele romanesti vor reusi sa sustina financiar derularea contractelor.

Sper ca se vor gasi si alte variante de finantare, pentru ca este putin probabil ca bancile sa ofere finantarile necesare firmelor de constructii pentru a derula acest program”, spune acesta, pentru DailyBusiness.ro.

Motivul? Pentru a lua credite de la banca, ar trebui sa ca firmele sa aiba o situatie financiara buna, ceea ce nu se intampla.

Chiar si in varianta teoretica ca firmele sa acceseze credite bancare pe cont propriu, ar trebui ca acestea sa fie garantate de stat, spune Erbasu pentru DailyBusiness.ro.

„Cu sau fara garantie, pana se va gandi bancherul roman daca sa acorde sau nu creditul firmei romanesti, va veni o firma straina cu geanta de bani si creditul preaprobat si va castiga licitatia„, afirma consultantul Gheorghe Boeru.

El propune ca, in caietele de sarcini, sa existe conditii care sa avantajeze firmele romanesti. „Se pot impune conditii, cum au facut ungurii, care sa nu incalce legile concurentei si sa stimuleze capitalul autohton”, afirma acesta.

Cristian Erbasu afirma ca o solutie ar putea fi, in aceasta situatie, realizarea unor consortii intre firmele romanesti. „Si firmele straine au venit in Romania in consortii, nu vad de ce nu trebuie sa ne unim si noi pentru a realiza oferte competitive”, a declarat omul de afaceri.

Ce spun autoritatile? Pentru moment, refuza sa comenteze propunerile mediului de afaceri.

Procedura, marea problema

Cu sau fara firmele romanesti implicate in mega-proiectul guvernamental, cei 10.000 de kilometri de drumuri vor fi realizati, afirma consultantul Gheorghe Boeru. El spune ca, din informatiile sale, exista deja studii de fezabilitate realizate pentru 80% dintre acestea.

„Noi lucram de multa vreme cu autoritatile, am dezvoltat studii de specialitate pentru multe drumuri locale. Daca va exista finantarea, sunt sigur ca lucrarile vor merge fara probleme”, afirma consultantul.

„Anuntul publicat acum reprezinta doar un pas intermediar. Vor urma sa fie stabilite conditiile de licitatie, se va stabili daca constructorii vor realiza doar executia sau vor trebui sa vina si cu partea de proiectare, inca nu sunt stabilite toate detaliile”, completeaza patronul de la Romair Consulting.

Adriana Iftime afirma ca asteapta cu interes sa vada prevederile caietelor de sarcini.

Vor conta foarte mult caietele de sarcini pentru licitatii, conditiile cerute. In prezent nu exista nicio firma romaneasca care sa aiba capacitatea de a licita un asemenea program”, afirma secretarul general al Patonatului in Constructii.

Presedintele Patronatului Societatilor in Constructii ridica si problema birocratiei contractuale.

„Speram ca, macar in aceste proiecte, sa vedem proceduri ceva mai simple, pentru ca, se stie, in prezent, licitatiile organizate de stat se desfasoara cu mare greutate, sunt contestatii peste contestatii”, a mai spus Erbasu.

Cand vor demara lucrarile de constructii? Oamenii de afaceri ezita sa faca estimari.

„In general, licitatiile de infrastructura se finalizeaza in 3-6 luni. Este important de vazut cum vor fi contractate aceste lucrari, la pachet, sau in cadul unor licitatii separate. Abia atunci vom sti, dincolo de planurile guvernului, cand vor demara lucrarile”, a mai spus omul de afaceri.

Adriana Iftime, secretarul general al Patonatului in Constructii, estimeaza ca, in cazul teoretic in care toate licitatiile se vor incheia cu succes si va exista si finantarea necesara, constructiile vor putea fi realizate in termenul stabilit.

Potrivit datelor prezentate in anuntul de pe e-licitatie.ro, programul de 10.000 de kilometri de drumuri judetene si interes local face parte din „Programul National de dezvoltare a infrastructurii” pana in 2020, adoptat de guvern prin intermediul unei Ordonante de Urgenta (OUG 105/2010)

Programul prevede, printre altele, alocarea a 8,6 miliarde de lei pentru lucrarile de drumuri, a 5,59 miliarde de lei pentru reabilitarea si modernizarea satelor, a 1,3 miliarde pentru mediu si gospodarirea apelor, a 2,4 miliarde pentru lucrari hidrotehnice si a 1,9 miliarde de lei pentru sistemele de apa si canalizare.

Constructia drumurilor, in ritm de melc

Interesant, in context, este ca, potrivit bilantului Ministerului Dezvoltarii, anul trecut au fost dati in folosinta numai 314 kilometri de drumuri de interes local, in valoare de 197,8 milioane de lei.

In ritmul acesta, in urmatorii 5 ani ar urma sa se construiasca 1.500 de kilometri, adica doar 15% din planul ministrului Elena Udrea.

La capitolul realizari, stam foarte prost. Dincolo de cei 314 kilometri de drumuri locale reabilitati in 2010, anul trecut in Romania au fost finalizati numai 10 kilometri de autostrada, si alte cateva zeci de kilometri de drumuri reabilitate in regim de autostrada.

La capitolul planuri, stam insa foarte bine. Andreea Paul Vass, consilierului premierului Boc, a declarat la Realitatea TV ca in acest an vor fi dati in folosinta 240 de kilometri de drumuri in regim de autostrada.

„Ministerul Transporturilor si Ministerul Dezvoltarii au finisat aceste proiecte majore pentru 2011. Bucuresti-Moara Vlasiei, Arad-Timisoara, varianta de ocolire a Aradului, Suplacu de Barcau-Bors, Moara Vlasiei-Ploiesti, Cernavoda-Medgidia, varianta de ocolire Constanta-Medgidia-Constanta. Acestea sunt proiecte in derulare si care se inchid in 2011. In total sunt 243 de kilometri”, a declarat consilierul premierului.

Andreea Paul Vass a mai spus ca prioritatea Executivului o reprezinta autostrazile realizate in parteneriat public-privat.

„Comarnic-Brasov e unul din proiectele pentru care se pregatesc incheierea parteneriatelor public-privat. Sibiu-Pitesti, Sighisoara-Tg Mures, Constanta-Vama Veche, Ploiesti-Buzau-Focsani, Ploiesti-Comarnic, Brasov-Fagaras, Focsani-Albita, Fagaras-Sighisoara, Tg-Mures-Iasi-Ungheni, Campia Turzii-Tg Mures, Mihailesti-Suplacu de Barcau. Vorbim de autostrazi in pregatire in regim public-privat. Aici sunt aproape 1.000 de kilometri”, a mai adaugat Andreea Vass.