Cel mai recent succes al statului - un nou imprumut extern. Analistii: "Nu te imprumuti ca tiganul cand ii moare calul"

Investitorii s-au inghesuit sa imprumute Romania. Au oferit aproape 5 miliarde de euro pentru euroobligatiunile pe 5 ani lansate de statul roman. Ministerul Finantelor a ales sa imprumute insa numai 1 miliard de euro, la un randament de 5,17%. E mult, e putin? De ce aveam nevoie de acesti bani, in conditiile in care avem in derulare un acord de 20 de miliarde de euro cu FMI, CE si Banca Mondiala si imprumutam miliarde de lei de pe piata interna?

Intrebari la care analistii cred ca autoritatile sunt datoare sa raspunda. Pana acum nu au facut-o. Mai mult chiar, joi, in ziua emisiunii, Ministerul Finantelor nu a venit cu nicio informatie publica legata de aceasta emisiune considerata extrem de importanta din punct de vedere al imaginii Romaniei in ochii investitorilor. La incercarile de a fi contactati de catre DailyBusiness.ro, oficialii din MF nu au raspuns sau au fost de negasit. Raman doar declaratiile secretarului de stat in MF, Bogdan Dragoi, care afirma, recent, ca Romania incearca sa isi diversifice sursele de finantare, iar eurobondurile reprezinta o oportunitate.

Expertii cred insa ca, dincolo de succesul ''testului'' de joi, strategia MF lasa loc multor semne de intrebare.

Consultantul economic Bogdan Baltazar vrea, in fapt, sa spuna ca daca am iesit pe pietele externe, nu trebuia sa o facem prin surprindere, ci sa avem un calendar batut in cuie, sa dam dovada de credibilitate.

''Sa vii asa, in piata internationala, si sa strigi dupa bani fara sa le oferi investitorilor un calendar de lansari in asa fel incat sa incerci sa creezi un parteneriat pe termen lung, sa iti atragi parteneri, nu speculanti, e o greseala, o lipsa de profesionalism, din punctul meu de vedere'', spune Baltazar, pentru DailyBusiness.ro.

Potrivit lui Vlad Muscalu, economist la ING Bank, lansarea emisiunii nu a surprins pe nimeni. A devenit un fel de moda ca statele sa lanseze in aceasta perioada emisiuni de eurobonduri, in tentativa de a-si rezolva problemele bugetare. Daca in cazul Greciei sau Portugaliei era de inteles, avand in vedere problemele financiare grave cu care se confrunta, in cazul Romaniei, care are un acord cu FMI, oportunitatea lasa loc de interpretari.

Analistul nu exclude varianta ca acest ''test'' din pietele externe sa anunte un posibil divort de FMI. ''E posibil sa incurajeze o asemenea decizie, in conditiile in care randamentele obtinute in ultima vreme sunt tot mai bune si vor scadea in continuare'', a declarat expertul.

Expertul Bogdan Glavan, profesor doctor in economie, crede ca, in acest fel, Guvernul ar scapa de obligatiile asumate in fata FMI de a face reforme, trecute de mult de scadenta. ''Anul acesta, de voie, de nevoie, ar trebui sa faca reforme. Asta daca ar mentine acordul cu FMI. Fara expertii de la Washington pe cap, n-ar mai fi o problema sa trecem de criza in stil romanesc'', a declarat expertul. Pe de alta parte, testul eurobondurilor ne anunta ca statul are probleme mult mai grave decat am crede, iar banii de la FMI nu mai sunt de ajuns.

''In mod normal, sa te imprumuti din piete este o practica uzuala. Insa in cazul Romaniei, care are un acord de 20 de miliarde in derulare, si care imprumuta in nestire de pe piata locala, lansarea eurobondurilor arata foamea de bani a statului, incapabil sa isi gestioneze finantele in vremuri de criza'', spune Glavan, pentru DailyBusiness.ro.

Cu alte cuvinte, statul se confrunta cu o lipsa de bani atat de mare incat miliardul de euro primit joi de la Comisia Europeana si banii imprumutati din pietele straine nu ajung nici pe-o masea.

Expertul anticipa, de altfel, recent, intr-o analiza DailyBusiness.ro, ca situatia bugetara din prima luna a anului ridica un serios semnal de alarma.

''Avem o veste foarte proasta. Politica bugetara continua sa derapeze necontrolat, iar echilibrul bugetar din prima luna indica mai degraba ca situatia se inrautateste decat ca isi revine", spune analistul. Astfel, daca in ianuarie 2009, bugetul de stat inregistra un excedent de 1,6 miliarde lei, in ianuarie a fost practic pe zero, o premiera in ultimii 5 ani. Interesant este si faptul ca 66% din veniturile statului s-au dus pe salarii si cheltuieli sociale.

Cum sa faci profit din criza

Faptul ca emisiunea de eurobonduri a atras, in numai trei ore de la lansare, o suprasubscriere de 5 ori nu i-a surprins pe experti. Ei spun ca era de asteptat ca acest lucru sa se intample, in conditiile in care Grecia, tara aflata in pragul falimentului, a reusit recent sa vanda euroobligatiuni de 5 miliarde de euro, titlurile fiind suprasubscrise de 3 ori.

''Daca Grecia, cu toate problemele ei, a strans oferte de 14,5 mld. euro, la un randament de 6,39%, faptul ca noi am adunat 4,9 miliarde nu mai pare asa spectaculos. Investitorii cauta, in acest moment, astfel de oportunitati pentru ca, pana la urma, sunt cu risc zero, sunt garantate de stat'', a explicat consultantul financiar Bogdan Baltazar.

Vlad Muscalu, economist la ING Bank, spune ca, dincolo de riscul zero, randamentele oferite de eurobonduri sunt foarte bune. ''Prima de risc a Greciei a crescut de cateva ori din 2008 pana acum, implicit costurile creditului'', a explicat analistul.

In aceste conditii, si avand in vedere faptul ca pietele financiare se scalda in bani, in absenta altor instrumente profitabile, dar mai ales sigure, faptul ca euroobligatiunile isi gasesc clienti rapid nu este surprinzator, spune si Bogdan Glavan. El se asteapta ca pe fondul valului de inflatie care va afecta intreaga lume in acest an, inclusiv Romania, astfel de oportunitati de investitie sa fie din ce in ce mai atractive.

''Noi avem acordul cu FMI, grecii sunt in zona euro, practic astfel de investitii sunt fara risc, pentru ca garantarea functioneaza ca un lant. Intrebarea este insa pana unde se va ajunge cu aceste imprumuturi. Tiparnita de bani va genera inflatie, datoriile se vor acumula si la un moment dat va interveni declic-ul. Cineva va sta la capatul lantului datoriilor, sper sa nu fim printre ei'', a spus Glavan.

De ce tocam banii pe salarii si pensii?

Potrivit analistilor, e bine ca statul se imprumuta tot mai ieftin, insa e foarte rau modul in care toaca acesti bani. In loc sa stranga cureaua si sa cheltuiasca mai putin, autoritatile cheltuie banii pe salarii si pensii. Nimic nou, insa cu consecinte din ce in ce mai grave.

''FMI-ul a fost mai mult decat indulgent cu Romania pana acum. Practic ne-a lasat sa ne facem de cap. Guvernul a lansat reforme pe hartie (vezi analiza taioasa a BERD), ei s-au facut ca ne controleaza. Pana la urma, ei castiga, ca isi vor lua banii cu dobanda inapoi, noi vom pierde, pentru ca amanam la nesfarsit reformele in asteptarea unei iesiri din criza care este tot mai departe'', a declarat Glavan.

Ce ar fi de facut, se stie. Reducerea cheltuielilor bugetare, in special a celor din sectorul bugetar, un plan de masuri concrete de scoatere la lumina a economiei subterane, investitii majore in infrastructura si nu numai.

In absenta acestora, criza economica se adanceste. Iar solutiile vor fi ori continuarea imprumuturilor, ori cresterea fiscalitatii. Ce ar fi mai avantajos? Sa facem tot mai multe datorii, sau, de exemplu, sa crestem TVA-ul de la 19 la 21%? Mediul de business se teme ca guvernantii le vor aplica pe amandoua.

Autor: Adrian Negrescu