Un zid vechi de peste 2.000 de ani, descoperit în centrul Parisului, ne poate spune povestea Île de la Cité

Arheologii consideră că vestigiul ar putea face parte din fortificația oppidum-ului Lutetiei galice, așezarea Parisii – descrisă de Iulius Cezar în lucrarea sa De Bello Gallico (Războiul contra galilor), ceea ce ar putea aduce prima dovadă arheologică directă privind amplasarea acesteia pe insula din Sena.

Lutetia Galică (Lutetia Gallica) este vechea așezare fortificată (oppidum) a tribului celtic al parisilor, reprezentând strămoșul pre-roman al orașului Paris

Descoperirea a fost făcută în timpul unei campanii de arheologie preventivă începute în februarie 2026 de Serviciul de arheologie al orașului Paris și Institutul Național de Cercetări Arheologice Preventive (Inrap), sub coordonarea științifică a Ministerului francez al Culturii. Săpăturile au loc în cadrul proiectului de restructurare a complexului spitalicesc Hôtel-Dieu.

Construcția este realizată din blocuri de piatră și elemente de lemn dispuse orizontal, o tehnică asociată fortificațiilor galice de la sfârșitul epocii fierului.

Zidul prezintă urme ale unui incendiu puternic, iar în imediata apropiere au fost descoperite semințe carbonizate și resturile unei construcții din lemn distruse de foc.

La baza zidului a fost găsit și un vârf de lance galic. În spatele construcției, arheologii au identificat o platformă artificială formată din nisip și pietriș, cu o grosime de aproape doi metri. Ansamblul acestor elemente susține ipoteza că zidul ar fi putut avea un rol defensiv și că ar putea reprezenta o parte a incintei fortificate a Lutetiei galice.

Primele rezultate ale analizelor cu carbon-14 efectuate asupra elementelor din lemn indică o perioadă de construcție cuprinsă între 200 și 10 î.Hr. Datarea se înscrie în perioada în care Parisii, trib galic instalat în regiunea actuală Île-de-France, ocupau zona Parisului.

Urmele de incendiu sunt un element important pentru interpretarea sitului. Potrivit Ministerului francez al Culturii, acestea ar putea fi legate de distrugerea oppidumului Luteciei în contextul confruntării dintre Parisii și armata romană condusă de Iulius Cezar în anul 52 î.Hr. Totuși, cercetările arheologice trebuie să stabilească mai precis funcția zidului și momentul construirii și abandonării sale înainte ca această legătură să poată fi confirmată.

Descoperirea readuce în prim-plan una dintre întrebările vechi ale istoriei Parisului: unde se afla exact Lutetia galică descrisă de Cezar?

Până în prezent, existența unei așezări galice fortificate pe Île de la Cité nu fusese demonstrată printr-o dovadă arheologică de o asemenea amploare.

Lipsa unor vestigii concludente alimentase inclusiv ipoteza că Lutetia (menționată uneori ca Lutetia Parisiorum sau Lucotecia, în franceză Lutèce – numele vechi al Parisului) s-ar fi aflat în alt punct al regiunii, inclusiv în zona Nanterre. Noul zid poate schimba această dezbatere, dar autoritățile franceze subliniază că sunt necesare investigații suplimentare.

„Suntem poate în fața unuia dintre cele mai importante vestigii descoperite vreodată pentru înțelegerea Lutetiei galice. Prudența științifică impune încă verificarea funcției și cronologiei sale, dar convergența indiciilor este deosebit de remarcabilă”, a declarat Catherine Pégard, potrivit Ministerului francez al Culturii.

Pentru arheologi, miza este mai mare decât identificarea unui zid antic. Dacă cercetările suplimentare vor confirma că acesta făcea parte din fortificația oppidum-ului Parisii, descoperirea ar furniza o legătură materială directă între Lutetia galică, descrisă de Cezar, Lutetia din perioada romană și orașul care avea să devină Paris.

Cercetările arheologice continuă pentru stabilirea funcției exacte a construcției, a cronologiei sale și a relației cu platforma de nisip și pietriș din spatele zidului

Ministerul francez al Culturii a anunțat și documentarea digitală a vestigiului prin fotogrammetrie și reconstrucție 3D. Din cauza stării fragile a zidului, este avută în vedere demontarea sa controlată și realizarea unei reconstituiri care să includă o parte din pietrele originale.

O parte a reconstrucției ar urma să fie prezentată ulterior publicului într-un muzeu din Paris, în timp ce documentarea digitală va permite păstrarea unei reprezentări detaliate a structurii descoperite sub Hôtel-Dieu.

Citește și: Manuscris atribuit lui Mozart, descoperit la Biblioteca Națională a Franței și transformat în premieră în înregistrare la Paris