Cum au ajuns bancile sa fixeze pentru \”Prima Casa\” dobanzi ce le pareau imposibil de mici

Cel mai probabil insa, bancile si-au fixat marje frumoase de castig pentru creditele din afara programului, iar in program au intrat pentru a avea acces la castiguri mai sigure, chiar daca mai mici.

Ministerul Finantelor a anuntat, saptamana trecuta, ca a primit oferte de la 20 de banci pentru „Prima Casa”, in valoare totala de 1,457 miliarde euro, bancile „supralicitand” astfel plafonul garantiilor fixat pentru acest program, de 1 miliard de euro.

Faptul ca statul garanteaza oferitea de credite in programul „Prima Casa” inseamna ca bancile nu mai trebuie sa isi asume riscul asociat creditelor. Mai precis, in termen de 3 luni de cand clientul nu a mai efectuat plata ratelor, statul plateste bancii garantia.

Vârsta de pensionare ar putea crește pentru mai mulți români. Evidența Eurostat

Vârsta de pensionare ar putea crește în România. Ce arată ultimele date Eurostat.

Scade interesul pentru Noua Casă. Ce se întâmplă în 2024 cu creditele ipotecare și creditele de nevoi personale

AVBS Broker de Credite: scade interesul pentru Noua Casă și cresc creditele ipotecare și cele de nevoi personale.

In prezent, media dobanzilor practicate de banci la creditele ipotecare este de 9-10%, dobanzile pornind de la 6,2% pana la 12,4%. La acestea, bancile adauga comisioane, care urca nivelul dobanzii anuale efective (DAE – costul total al creditului), la circa 11- 13%.

Cu toate acestea, bancile au acceptat ca pentru creditele din cadrul programului sa ofere credite la costuri totale de sub 6% in euro. Cum se explica aceasta initiativa, in conditiile in care singurul cost care s-a anulat pentru banci, prin intermediul programului guvernamental, a fost cel asociat riscului creditorului? Sa fi fost acest cost de risc responsabil pentru o crestere cu 100% a dobanzilor la credite?

Ce cuprinde de fapt dobanda in euro a unei banci comerciale? Pe de o parte, este vorba de dobanda de pe piata interbancara, Euribor, adica dobanda la care se imprumuta bancile intre ele in spatiul euro. Bancile locale nu au insa acces la costuri atat de mici pentru creditele contractate din exterior.

De regula, finantatorii externi le aplica acestora si un cost sub forma unui risc asociat pietei locale. Nivelul maxim al acestui cost este denumit credit default swap (CDS), care cuantifica riscul de tara al Romaniei.

In fine, bancile spun ca introduc in dobanda si costul pe care sunt nevoite sa il suporte prin mentinerea rezervelor minime in valuta la banca centrala.

Asadar, daca ar fi sa calculam costul pe care trebui sa il suporte o banca pentru un credit in valuta, pornind de la cei 3 indicatori, vom adauga nivelul Euribor, in prezent de 1,2% si costul riscului de tara, ajuns la circa 3,5%. Costul cu rezervele minime a fost calculat de banci la cateva puncte procentuale. Toate acestea, cumulate, conduc la un nivel aproximativ egal cu 5-6%.

In plus, bancile trebuie sa se gandeasca si la castigul propriu, precum si la riscul asociat celui caruia ii acorda creditul, ambele aspecte reflectandu-se in dobanda sub forma de cost.

Daca toate aceste costuri ar fi reale, atunci cum se face ca bancile pot acorda credite in euro la costuri de 5-6%, si sa iasa totusi in castig?

In opinia lui Eugen Radulescu, consilier in cadrul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), bancile au incercat in ultimul timp si sa isi maximizeze castigurile obtinute prin creditele acordate, invocand costurile mari la care se finanteaza, fara ca acestea sa fie si reale.

Potrivit consilierului BNR, bancile mama nu aplica de regula filialelor locale indicativul CDS, ce reprezinta costul riscului de tara, ci ofera acestora credite la un cost compus din dobanda interbancara Euribor si o marja mult mai mica de risc. Insa, sustine Radulescu, pentru a-si creste profiturile, bancile ascundeau de regula ca au acces la finantari ieftine din exterior.

In plus, BNR a oferit bancilor si posibilitatea de a acorda credite la costuri care sa nu implice costul mentinerii rezervelor minime obligatorii la banca centrala. Mai precis, a anulat obligatia bancilor de mentine a aceste rezerve, pentru resursele atrase pe o scadenta de peste 2 ani.

Decizia BNR nu a declansat, la acel moment, o scadere in lant a dobanzilor la creditele oferite de banci, dar se pare ca bancile si-au amintit de aceasta diminuare de cost atunci cand au fost stabilite dobanzile pentru creditele „prima casa”.

Pe de alta parte, unul din motivele care stau la baza acestor scaderi spectaculoase pare sa fi fost concurenta pe care statul a facut-o bancilor in cadrul acestei oferte, prin intermediul uneia din bancile pe care inca le mai detine in portofoliu, CEC Bank, care are de altfel alocat si un plafon mare de garantare, de 400 milioane de euro din totalul de 1 miliard de euro pus la dispozitie de autoritati.

Totodata, bancile „scumpe” este posibil sa se fi temut si de concurenta celor care obisnuiau si inainte sa ofere credite la costuri mici, si care ar fi putut gestiona fara probleme intregul portofoliu de garantii oferit de Finante, de 1 miliard de euro.

Prezenta in piata a unor jucatori care ofera credite la costuri de doua ori mai reduse decat competitorii ar fi redus puternic cererea oricum slabita de care se bucura in prezent celelalte banci.

Eugen Radulescu, reprezentantul BNR, atrage insa atentia ca CEC Bank reprezinta o competitie serioasa pentru bancile private doar la nivelul creditelor in lei, in conditiile in care aceasta dispune de resurse majoritar in moneda nationala.

In plus, scaderile mari de profit anuntate de banci in primul trimestru, atat din cauza scaderii acute a activitatii pe creditare, cat si din cauza faptului ca nivelul provizioanelor constituite pentru creditele nerambursate a crescut foarte mult, au fost un semnal clar pentru banci ca este timpul sa reia creditarea. Iar conditiile de creditare lipsite de risc pe care le-a oferit bancilor Ministerul Finantelor, au fost ideale.

Pe fondul acestor scaderi de costuri pe care bancile au acceptat sa le aplice in cadrul creditelor din programul Prima Casa, piata a inceput sa faca speculatii in ultimul timp privind faptul ca acestea ar putea initia un trend de scadere si la nivelul dobanzilor la celelelalte credite.

Opinia a fost avansata chiar de bancheri, prin intermediul lui Radu Ghetea, seful Asociatiei Romane a Bancilor, care a declarat vineri: „Probabil ca (programul Prima Casa – n.r.) va influenta piata dobanzilor. Este un pas pe care dorim toti sa-l urmam. Este vizibil ca bancile au inceput sa reduca dobanzile la depozite, desi nu se fac reclame pompoase sau presedintii nu ies cu declaratii pe acest subiect”, a spus Ghetea, citat de Mediafax.

Nivelurile mai scazute ale dobanzilor oferite de banci prin programul Prima Casa sunt mai mici pentru ca acestea nu contin costurile de risc, a declarat pentru DailyBusiness.ro reprezentantul unei mari banci locale.

„In plus, prin acest program se are in vedere o perspectiva pe termen lung, asa incat prin fixarea unor costuri mai scazute la credite s-a anticipat practic ce este de asteptat sa urmeze la nivelul dobanzilor”, a completat bancherul care a dorit sa isi pastreze anonimatul.

Acesta a remarcat ca ofertele din prezent ale bancilor la credite ipotecare fi putea fi la randul lor revizuite in functie de ultimele modificari aparute la nivelul pietelor financiare, ce s-au tradus pentru piata locala prin accesul la surse mai ieftine de finantare, din exterior.

Pe de alta parte, a declarat acesta, dobanzile practicate de banci in prezent la creditele ipotecare sunt diferite pentru ca si finantatorii la care institutiile au acces practica in prezent costuri diferite.

Recent, Petre Bunescu, vicepresedinte al BRD SocGen, declara ca garantia statului este cea care permite bancilor sa scada semnificativ creditele oferite in cadrul programului Prima Casa. Acesta a mentionat ca, in ceea ce priveste BRD, banca poate veni cu o oferta competitiva pentru Prima Casa, respectiv cu credite cu cost scazut, pentru ca are acces la resurse de finantare ieftine.