Ediția 2026 a Jocurilor Olimpice de iarnă Milano-Cortina s-a încheiat cu bine, în pofida unui șir de obstacole

Jocurile Olimpice de la Milano-Cortina 2026, care au început pe 6 februarie cu o ceremonie de deschidere spectaculoasă pe stadionul San Siro din Milano, au fost supuse unor presiuni extreme, ani la rând, din cauza termenelor-limită strânse și a mai multor întârzieri în construcții, iar desfășurarea competițiilor în locuri diferite din nordul Italiei a generat provocări suplimentare pentru organizatori.

Însă, când cortina va cădea peste ediția Milano-Cortina 2026, odată cu ceremonia de închidere desfășurată la arena din Verona, organizatorii și Comitetul Olimpic pot răsufla ușurați.

„Jocurile au fost fantastice”, a declarat președinta CIO, Kirsty Coventry, în discursul adresat membrilor în cadrul sesiunii organismului olimpic. „Nu ar fi fost posibile fără o muncă de echipă incredibilă… și am avut-o, la fiecare pas.”

Imaginea Jocurilor Olimpice 2026 era complet diferită cu doar câteva săptămâni înainte de start, când organizatorii se străduiau să finalizeze arena de hochei pe gheață Santagiulia, precum și noul centru pentru probele de alunecare din Cortina d’Ampezzo, un proiect intens disputat pe parcursul pregătirilor, din cauza costurilor și a termenelor stricte de construcție.

„Au fost ani foarte dificili, plini de provocări, dintr-o serie de motive”, a declarat șeful Jocurilor, Giovanni Malago, într-o conferință de presă. „Nu am încercat niciodată să găsim scuze. Dar suntem cu toții mulțumiți.”

În pofida opoziției vocale a CIO, Italia a decis la jumătatea pregătirilor, în 2023, să construiască un nou centru pentru probele de alunecare la Cortina. CIO sugerase ca organizatorii să mute competiția într-o altă țară, la un centru existent, însă guvernul italian a refuzat.

În schimb, a optat pentru construirea unuia nou, sporind presiunea asupra organizatorilor deja aflați în dificultate și stârnind nemulțumirea CIO.

O serie de proteste au avut loc în ziua începerii Jocurilor în capitala financiară a Italiei, pentru a se opune prezenței unor analiști dintr-un departament aflat în subordinea Serviciului american pentru Imigrație și Vamă (ICE), în timp ce vicepreședintele SUA, JD Vance, prezent la ceremonia de deschidere, a fost huiduit, când a apărut pe ecranele uriașe ale stadionului.

Atât de mari erau îngrijorările CIO înaintea Jocurilor încât, atunci când Malago, membru al Comitetului Olimpic, a candidat pentru un loc în consiliul executiv al organismului olimpic, în ajunul ceremoniei de deschidere, a suferit un eșec categoric.

Nu mai puțin de 48 de membri au votat împotriva sa, într-un refuz clar. Este extrem de rar ca un membru al CIO din țara gazdă să se confrunte cu o asemenea opoziție din partea colegilor înainte de organizarea Jocurilor.

Însă, odată ce Olimpiada a început, majoritatea operațiunilor s-au desfășurat fără probleme majore, surprinzându-i chiar și pe organizatori.

Jocurile din Italia nu au trecut printr-o criză majoră, iar vremea de iarnă a contribuit la oferirea unor decoruri alpine impresionante, acoperite de zăpadă.

Îngrijorările inițiale. legate de transportul între Milano și grupurile montane din Dolomiți s-au atenuat aproape imediat, în principal din cauza numărului limitat de spectatori care au făcut naveta între cele două localități, având în vedere timpii de călătorie îndelungați, care pot ajunge la șase sau șapte ore. Majoritatea fanilor au ales să rămână fie la Milano, fie în zonele montane.

Italia a cucerit 30 de medalii, inclusiv 10 de aur

Jocurile au primit, de asemenea, un impuls major pe plan intern, Italia a cucerit 30 de medalii, inclusiv 10 de aur până duminică dimineață, clasându-se în primele cinci locuri ale clasamentului pe medalii, precum și prin creșterea audienței și a vânzărilor de bilete în timpul competițiilor, câteva sute de mii fiind vândute pe parcursul desfășurării competițiilor, ceea ce a ridicat totalul la aproximativ 1,5 milioane, de la 1,2 milioane, la începutul Jocurilor.

Norvegia a obținut 41 de medalii, 18 de aur

Norvegia a ocupat primul loc în clasamentul final pe medalii la Jocurile Olimpice de iarnă de la Milano-Cortina (6-22 februarie), care se încheie duminică, având un bilanț de 18 medalii de aur, 12 de argint și 11 de bronz.

Pe locul secund s-au clasat Statele Unite (12-12-9), iar pe poziția a treia a încheiat Olanda (10-7-3), Italia fiind a patra (10-6-14).

Nu mai puțin de 29 țări au cucerit medalii în cele 116 finale.

Fusul orar european al Jocurilor Olimpice, a adus o audiență mai mare, atât pe continent, cât și pe piața-cheie din America de Nord, comparativ cu precedentele două ediții de iarnă organizate în Asia.

Deținătorul drepturilor de difuzare în SUA, NBCUniversal, a vândut integral spațiile publicitare pentru Jocuri, cu o lună înainte de start, a anunțat compania în ianuarie.

Citește și: JO de iarnă Milano–Cortina 2026: patru ceremonii de deschidere și șapte sportivi portdrapel pentru România