Primele impresii despre schimbarea forfetarului si a impozitarii IMM-urilor: Ar putea scadea evaziunea, fara o explozie a falimentelor

Ce urmari pot avea noile masuri

Prima reactie pentru multe IMM-uri, dupa renuntarea la impozitul de 3% pe venit, va fi aceea de a deduce cat mai multe cheltuieli din castigul realizat, asa incat impozitul pe profit sa fie cat mai mic. Totusi, legea permite deducerea doar anumitor categorii de cheltuieli, ceea ce ofera un orizont limitat intreprinzatorilor pentru a pune in aplicare aceasta alternativa.

Desigur, vor mai avea de pierdut si firmele care au o marja de profit mare in raport cu cifra de afaceri, in special din zona serviciilor, care vor trebui sa achite mai mult la stat.

De ce fug românii de Noua Casă. Doar 100 de credite au fost date în prima lună de la începutul…

Românii care își cumpără o locuință aleg creditele imobiliare în locul programului Noua Casă și asta deoarece condițiile în care sunt acordate împrumuturile garantate de…

Cozonaci mai scumpi înainte de Paşte. Românii nu se grăbesc să comande

Cu doar puţine zile rămasă până la Sărbătorile Pascale, prețurile cozonacilor au crescut comparativ cu anul trecut, iar această majorare se reflectă într-o scădere a…

Cu toate ca declaratiile politicienilor din opozitie sunau alarmant saptamana trecuta (200.000 de falimente in randul IMM-urilor, cum spunea deputatul PNL Daniel Chitoiu – n.r.), avocatul Gabriel Biris, partener la Biris Goran, este de parere ca impactul pe care masura il va avea asupra intreprinzatorilor nu va fi dramatic: „Nu cred ca va disparea vreo firma din cauza anularii cotei de 3% pe cifra de afaceri”.

Aceste masuri ar putea fi continuate de reducerea CAS, dar cota de reducere ar trebui calculata asa incat bugetul de stat sa nu fie foarte tare afectat.

„Introducerea impozitului forfetar anul trecut a fost o greseala politica, ca orice masura de crestere a impozitarii cand economia scade si firmele incep sa inregistreze pierderi”, a declarat Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania.

Insa acesta precizeaza ca a fost un gest justificat economic, prin care s-a incercat fiscalizarea domeniilor in care exista evaziune. „Ma refer in special la restaurante sau firme de turism, care timp de zece ani nu raportau profit, ceea ce era absurd”, a mai spus reprezentantul oamenilor de afaceri. De aceea, pastrarea impozitului forfetar pentru anumite categorii de firme, unde se stie ca exista evaziune, este justificata in opinia reprezentantului oamenilor de afaceri.

Companii infiintate pentru un singur contract

Anularea impozitului de 3% pe cifra de afaceri pentru microintreprinderi reprezinta, pentru Pogonaru, o incercare de a anula „tentatia” multor firme de a isi incadra business-urile in aceasta categorie, care beneficiaza de anumite facilitati, desi afacerile pe care le rulau depaseau cu mult potentialul unei microintreprinderi.

„De exemplu, in trecut, investitorii imobiliari, cumparau un teren cu 100.000 de euro, sa zicem, si, datorita cresterii preturilor, il vindeau cu profit dublu, in cativa ani. Microintreorinderea era infiintata doar pentru achizitionare acestui teren, iar proprietarul platea 3% pe cifra de afaceri, si nu 16% pe profit”, a spus Florin Pogonaru.

In plus, atrage atentia avocatul Gabriel Biris, mentinerea doar a impozitului pe profit pentru microintreprinderi este justificata luand in calcul conditiile actuale de criza.

Gabriel Biris vede in anularea impozitului de 3% pe cifra de afaceri drept o evolutie in modul guvernantilor de a aborda politica fiscala. „Toata lumea realizeaza cifra de afaceri, dar nu toti fac profit. Este normal sa nu ii impozitezi afacerile care nu fac profit si sa incerci sa pui taxe doar acolo unde castigul exista”, a comentat specialistul fiscal.

Cu toate acestea, si cei care nu vor realiza profit vor fi obligati sa achite un impozit, impozitul minim, care pentru o microintreprindere poate fi cuprins intre 500 si 1.500 de euro.

Ambii reprezentanti ai pietei private cred ca masurile guvernantilor au ca scop in special reducerea evaziunii si a modalitatilor de a exploata exagerat facilitatile oferite pentru microintreprinderi. „Toate tarile ofera facilitati pentru microintreprinderi, considerate a fi sufletul economiei. Dar la noi multe intreprinderi mari au incercat sa se foloseasca la randul lor de aceste beneficii”, a spus Pogonaru.

Care va fi impactul masurilor asupra bugetului de stat? Florin Pogonaru crede ca am putea vedea o crestere a incasarilor, dar foarte mica.

Cum ar putea continua reforma fiscala? Gabriel Biris crede ca primele masuri pe care ar mai trebui sa le ia guvernantii pentru reformarea sistemului fiscal sunt reducerea cotei de CAS si clarificarea modului de impozitare a tranzactiilor imobiliare realizate de persoane fizice.

Sunt loviti angajatii care iau salariu pe microintreprindere

Una din cele mai des intalnite utilitati date de romani micilor firme a fost transformarea lor in unitati pentru incasarea salariilor, atrage atentia Florin Pogonaru. Multi romani au preferat sa isi infiinteze o firma prin care sa incaseze retributia pe care o primeau pentru servicii, platind astfel 3% pe incasari ca microintreprindere, in locul CAS-ului pe care l-ar fi platit ca angajat, contributie care are in Romania cote exagerate.

Astfel, spune Pogonaru, pentru a reduce aceasta „tentatie” a angajatilor de a migra spre microintreprindere, pentru incasarea salariilor, poate ca guvernantii ar fi trebuit sa se gandeasca, mai degraba, cum ar putea reduce contributiile sociale.

„Nu poate fi vorba de o scadere de 9%, asa cum suna amendamentul propus de opozitie, care nu cuprindea nicio estimare privind impactul pe care masura l-ar fi avut asupra bugetului de stat. Dar scaderea contributiilor la asigurarile sociale pe baza unei analize pertinente poate fi facuta si ar fi benefica pentru economie”, a adaugat Pogonaru.