Consiliul Concurenței a câștigat până în prezent trei dintre cele zece procese inițiate de băncile sancționate pentru coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a indicelui ROBOR. Informația a fost anunțată luni de președintele instituției, Bogdan Chirițoiu, care a explicat că instanțele au respins, în aceste trei cazuri, solicitările băncilor de suspendare a aplicării amenzilor. Prin urmare, sancțiunile rămân executorii, iar instituțiile bancare vizate trebuie să înceapă demersurile pentru respectarea măsurilor impuse de autoritatea de concurență.
Te-ar mai putea interesa și: ROBOR la trei luni urcă la 6,11%, de la 6,06%. Dobânzile pentru creditele în lei cresc din nou
Potrivit lui Bogdan Chirițoiu, respingerea cererilor de suspendare presupune două obligații importante pentru băncile respective: plata amenzilor și prezentarea unui plan de conformare către Consiliul Concurenței. Acest document trebuie să explice concret cum intenționează fiecare bancă să își modifice comportamentul și procedurile de stabilire a cotațiilor ROBOR, astfel încât să respecte regulile de concurență. Instituțiile bancare aveau termen până la sfârșitul lunii noiembrie pentru a transmite aceste planuri spre aprobarea autorității.
Primul litigiu câștigat de Consiliul Concurenței a fost cel deschis de CEC Bank. Reprezentanții instituției bancare au anunțat însă că nu renunță la demersurile juridice și că își vor exercita dreptul de a formula căile de atac prevăzute de lege, pentru a-și susține argumentele în fața instanțelor competente. Bogdan Chirițoiu a precizat că nu poate dezvălui numele celorlalte bănci care au pierdut în această etapă, deoarece hotărârile respective sunt secretizate.
Șeful Consiliului Concurenței a mai explicat că sancțiunile devin executorii în momentul în care instanța respinge solicitarea de suspendare, iar plata acestora trebuie realizată conform procedurilor legale. Încasarea amenzilor revine Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), iar estimarea autorității este ca banii să fie virați până la finalul anului. Chirițoiu și-a exprimat speranța că instituția pe care o conduce va câștiga și celelalte șapte procese aflate pe rolul instanțelor.
În ceea ce privește posibilitatea ca persoanele care au credite în lei să solicite despăgubiri pentru eventualele prejudicii provocate de comportamentul băncilor, președintele Consiliului Concurenței a precizat că acestea se pot adresa instanțelor civile încă de pe acum, în baza deciziei autorității. Totuși, el consideră că judecătorii ar putea prefera să aștepte soluționarea definitivă a dosarului principal, pentru a avea o confirmare judecătorească pe fond a încălcării legislației concurenței.
În prezent, litigiile se află într-o etapă preliminară, care vizează suspendarea aplicării deciziei Consiliului Concurenței. Potrivit estimărilor lui Chirițoiu, această etapă ar putea continua până la mijlocul anului 2027, inclusiv prin eventuale recursuri la Înalta Curte de Casație și Justiție. Ulterior, judecarea dosarului pe fond ar putea dura câțiva ani. Astfel, deși clienții băncilor au posibilitatea legală de a solicita despăgubiri, obținerea unei soluții în instanță ar putea necesita un interval considerabil de timp.
Investigația Consiliului Concurenței a fost declanșată la sfârșitul anului 2022 și a vizat posibile înțelegeri între băncile participante la procedura de stabilire a indicilor ROBOR și ROBID. Autoritatea a urmărit modul în care instituțiile bancare își stabileau cotațiile pe piața monetară interbancară, precum și comportamentul acestora în intervalul de 15 minute de după procedura de fixing, perioadă în care aveau loc operațiuni de atragere și plasare a depozitelor interbancare.
La finalul investigației, Consiliul Concurenței a decis sancționarea instituțiilor bancare implicate cu amenzi totale de 3,73 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 710 milioane de euro. Potrivit instituției, aceasta reprezintă cea mai mare sancțiune aplicată în istoria sa pentru încălcarea normelor de concurență prevăzute de legislația națională și de Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene.
Ancheta a urmărit modul în care băncile participante își comunicau și își urmăreau reciproc cotațiile în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR. Bogdan Chirițoiu a explicat că, deși autoritatea nu a identificat o înțelegere de tip cartel în sensul clasic al termenului, schimburile de informații și comunicările dintre instituțiile financiare ar fi influențat mecanismul de stabilire a indicelui. În opinia Consiliului Concurenței, acest comportament a afectat procesul concurențial și a avut potențialul de a influența nivelul dobânzilor la creditele în lei.
Cele mai mari sancțiuni au fost aplicate Băncii Transilvania, cu aproximativ 875,74 milioane de lei, Băncii Comerciale Române, cu 577,36 milioane de lei, și Raiffeisen Bank, cu 442,49 milioane de lei. Alte amenzi importante au vizat UniCredit Bank, cu 431,03 milioane de lei, BRD-Groupe Société Générale, cu 412,47 milioane de lei, și ING Bank, cu 405,91 milioane de lei.
Lista sancțiunilor mai include CEC Bank, amendată cu 332,98 milioane de lei, Exim Banca Românească, cu 96,49 milioane de lei, Libra Internet Bank, cu 45,86 milioane de lei, și Intesa Sanpaolo România, cu 28,1 milioane de lei. De asemenea, Banca Transilvania a primit o sancțiune distinctă de 85,03 milioane de lei pentru fapta realizată de OTP Bank România.
ROBOR este rata de referință a pieței monetare interbancare din România și are un rol important în calculul dobânzilor pentru anumite credite acordate în lei. Indicele influențează dobânzile creditelor acordate persoanelor juridice, inclusiv autorităților publice, dar și ale creditelor contractate de persoanele fizice înainte de anul 2019, care nu au solicitat trecerea la IRCC. Din acest motiv, orice modificare a nivelului ROBOR poate avea consecințe asupra costurilor suportate de debitori.
Pe lângă dosarul privind stabilirea ROBOR, Consiliul Concurenței desfășoară o altă investigație importantă în sectorul bancar, care vizează modul în care instituțiile financiare utilizează scorul FICO pentru evaluarea capacității clienților de a rambursa creditele.
Investigația a fost începută în 2023 și urmărește să stabilească dacă mecanismul de calcul al acestui scor ar putea limita mobilitatea clienților între bănci și capacitatea acestora de a compara ofertele de finanțare.
Mai exact, suspiciunea autorității este că persoanele care solicită informații despre produse de creditare de la mai multe instituții bancare ar putea fi depunctate în sistemul de evaluare a riscului. Cu alte cuvinte, un client care încearcă să compare mai multe oferte înainte de a contracta un împrumut ar putea ajunge să aibă un scor de credit mai mic tocmai din cauza solicitărilor adresate mai multor bănci.
Bogdan Chirițoiu a explicat că un asemenea mecanism ar putea îngrădi libertatea consumatorilor de a alege instituția financiară care le oferă cele mai avantajoase condiții. În acest moment, investigația este aproape finalizată, însă mai trebuie parcurse etapele procedurale, inclusiv consultarea Comisiei Europene.
Președintele Consiliului Concurenței estimează că întreaga procedură va fi încheiată în prima jumătate a anului 2027. În funcție de concluziile anchetei, băncile ar putea fi sancționate dacă se va constata încălcarea legislației concurenței.