Chiar daca raportul care propune astfel de sanctiuni a fost intocmit la cererea Comisiei Europene, in urma unei analize a situatiei mass-media din intreaga Europa, Ioana Avadani, director executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI), considera ca nu trebuie sa il privim ca o intentie a institutiei comunitare.
“Raportul exploreaza necesitatea si posibilitatea de a ridica mass-media in competenta UE - si face niste propuneri in acest sens”, a spus Ioana Avadani pentru DailyBusiness.ro.
"Cheia intregului raport este salvgardarea libertatii si independentei mass-media, si, in acelasi timp, a pluralismului. In acest sens, raportul propune infiintarea, la nivelul statelor membre, a unor comisii media care sa se asigure ca presa respecta obligatiile de etica profesionala precum si obligatiile legate de transparenta proprietatii. Incalcarea acestor obligatii ar urma sa fie sanctionate - de catre aceleasi comisii - in diverse moduri, inclusiv cu amenzi", a adaugat reprezentanta CJI.
Masuri controversate
Aceasta a mentionat ca propunerile formulate in cadrul raportului au fost privite cu multa retinere in cercurile mass-media, iar unele dintre solutiile avansate au fost criticate.
“Crearea de comisii sau consilii de media este una dintre cele mai controversate, acest gen de institutie functionind cu grade variabile de succes in diferite tari din Uniune. Intr-o lume ideala, astfel de organisme ar putea avea efecte benefice. Dar nu traim in acea lume ideala si ne putem imagina nenumarate moduri in care acest gen de actiuni ar afecta libertatea de exprimare”, a explicat Avadani.
Ea a dat ca exemplu in acest sens propunerea de a imputernici consiliile sa ceara retragerea "statutului de jurnalist". Dar acest "statut" nu exista oficial decat in Itaia si, partial, in Franta. In cele mai multe tari europene jurnalismul este o meserie cu practica libera. “Cum se justifica, atunci, excluderea din profesie, intreaba retoric reprezentanta CJI.
Aceasta a reiterat ideea ca sunt doar niste propuneri si ele trebuie luate ca atare, pentru ca pana la transpunerea lor in practica vor trece multe valuri de consultari si discutii.
Cum ar putea fi sanctionati jurnalistii romani
Directorul executiv al CJI si-a exprimat totodata reticenta cu privire la succesul implementarii acestor propuneri pe plan local.
“Romania nu a reusit, in cei 23 de ani de presa libera, sa 'nasca' un consiliu de presa prin vointa profesiei si/sau a industriei”, a afirmat Ioana Avadani.
"Acest esec are la baza, pe de o parte, lipsa unei dorinte sincere de auto-reglementare si, pe de alta parte, incapacitatea a alege un grup de persoane considerate unanim reprezentative si demne de respect. Imi este greu sa cred ca o obligatie europeana in acest sens ar da nastere unui organism functional si cu efecte pozitive pentru libertatea si independenta presei", a completat sefa CJI.
Ea a spus ca ne putem imagina cum s-ar face numirile intr-un astfel de organism luand ca exemplu modul cum se fac numirile in consiliile de administratie ale posturilor publice de radio si TV si in CNA.
“Avem un exemplu puternic in Ungaria, unde Comisia mass-media este formata doar din reprezentantii actualei puteri, care are si o majoritate confortabila in Parlament. Riscul organismelor unice de tipul propuselor comisii este ca ele pot fi capturate de stat sau de factori externi (politici, economici). Si din acest punt de vedere, privesc cu maxima circumspectie aceasta propunere inaintata in raport”, a precizat Avadani.
O ultima nota se refera la faptul ca o astfel de comisie ar trebui sa analizeze toate tipurile de media. “Cred ca o atare atributie depaseste cu mult capacitatea oricaruri organism de monitorizare. Si nu ne referim aici doar la "mediile traditionale" (presa tiparita, radio, TV) ci la multitudinea de forme de comunicare publica din online”, a mai spus directorul executiv al CJI.
Principiu amatoristic
Nici analistul media Iulian Comanescu nu vede cu ochi buni aceste propuneri din raportul intocmit la cererea Comisiei Europene.
“Daca e vorba sa amendam jurnalistii pentru informatii false, e un principiu amatoristic si pernicios. Cine va stabili corectitudinea? Probabil o autoritate gen CNA, controlata de stat, respectiv politicieni. Aceasta ar putea fi grevata imediat dupa infiintare de tot felul de cereri, mai realiste sau mai putin”, spune Comanescu.
"Pe urma, sa presupunem ca dumneavoastra rotunjiti, pe DailyBusiness.ro, cifra de afaceri a cuiva - este practica normala si utila pentru cititor din presa de business. In sens matematic, ati publicat o informatie falsa, chiar daca cifrele rotunde sunt cele la care se raporteaza toata lumea si acesta e adevarul jurnalistic. Ce va decide autoritatea respectiva?" - intreaba analistul media.
Aveam 24 cand s-a terminat cu Ceausescu. Prefer sa fiu calomniat eu insumi, lucru care s-a si intamplat chiar si la dramul de vizibilitate publica pe care il am, decat sa citesc ScanteiaIulian Comanescu, analist media
Pe de alta parte, acesta a mentionat ca in Romania avem intr-adevar o problema mare cu inregimentarea si tendentiozitatea politica, dar care nu se rezolva cu astfel de masuri legislative, care creeaza premisele aparitiei unui context gen acela din Ungaria lui Orban.
"E drept, presa de la noi nu e capabila sa se autoreglementeze si atunci drumul catre o lege sau acte normative ale CNA e deschis", a declarat Iulian Comanescu.
"O reglementare europeana ar fi acceptabila in acest context, fiindca Parlamentul European si Comisia Europeana sunt mult mai competente decat legislativul national. Dar principiile pe care se poate construi o legislatie de acest gen sunt mult mai laxe si se refera, mai ales, la proprietatarii media, fiindca acolo e problema, nu la jurnalisti", a adaugat analistul, precizand ca el militeaza deschis pentru o abordare transparenta.
Presa politicienilor din opozitie, vulnerabila
Pe langa rotunjitul cifrelor, jurnalistii mai pot fi acuzati de greseli si de “politicienii ofuscati cu scoaterea din context a declaratiilor, care e un sofism”, a mai spus Comanescu.
In opinia acestuia, orice se publica sub o forma sau alta e scos din context, pentru ca “foarte rar media preia 1:1 ceea ce spune cutare persoana, fiindca publicul ar fugi mancand pamantul daca i s-ar da asa ceva”.
Dincolo de astfel de exemple, e clar ca o autoritate care stabileste corectitudinea jurnalistica va fi subordonata cumva statului. Iar daca autoritatea respectiva e subordonata statului roman, desigur ca politicienii la putere pot sicana serios presa politicienilor din opozitie, a atras atentia analistul media.
Acesta a adaugat ca daca s-ar legifera ceva de felul amenzilor pentru informatii gresite, libertatea presei ar fi afectata.
Robert Comanescu apreciaza ca dreptul la imagine nu este in niciun caz mai presus de libertatea presei. “Prefer oricand o media abuziva uneia cu botnita”, a mentionat analistul media.
Potrivit lui, istoria presei, de la Revolutia Franceza incoace, arata ca e vorba ori de una, ori de alta, iar o presa in acelasi timp libera si corecta a existat foarte rar.
