Comisia Europeană estimează o revenire moderată a economiei României în 2027, cu un avans al PIB de 2,3%, în timp ce inflația ar urma să coboare la 3,7%, aproape de ținta urmărită de Banca Națională a României.
Comisia Europeană indică în raportul său că „după o creștere de 0,7% în 2025, economia României ar urma să stagneze în linii mari în 2026, înainte de a se redresa la 2,3% în 2027”.
Executivul comunitar explică deteriorarea perspectivelor economice prin efectele cumulate ale consolidării fiscale, inflației persistente și creșterii prețurilor la energie, factori care vor reduce puternic consumul intern și venitul real disponibil al populației.
Potrivit Comisiei, încrederea consumatorilor și a companiilor s-a deteriorat suplimentar de la începutul anului 2026, iar indicatorii economici relevă scăderi semnificative ale vânzărilor cu amănuntul, producției industriale și turismului intern.
În acest context, consumul și importurile sunt așteptate să se contracte, în timp ce exporturile vor continua să crească moderat, contribuind pozitiv la dinamica PIB prin exporturile nete.
Comisia Europeană estimează că investițiile publice și proiectele finanțate prin Facilitatea de Redresare și Reziliență (RRF) vor reprezenta principalul motor de creștere economică în 2026.
„Formarea brută de capital fix ar urma să accelereze și mai mult în 2026”, notează Executivul comunitar, indicând continuarea redresării construcțiilor rezidențiale și creșterea investițiilor în infrastructura publică.
Totuși, Bruxelles-ul avertizează că instabilitatea politică internă și riscurile geopolitice afectează încrederea investitorilor și pot frâna investițiile private în prima parte a anului.
„Riscurile interne la adresa creșterii sunt înclinate în sens negativ, sporirea instabilității politice interne subminând încrederea investitorilor în calea de ajustare fiscală”, apreciază Comisia Europeană.
Executivul european estimează că rata inflației va urca la 7% în 2026, după un nivel de 6,8% în 2025, în principal din cauza impactului conflictului din Orientul Mijlociu asupra prețurilor la energie.
Înaintea escaladării tensiunilor geopolitice, Comisia anticipa o temperare mai rapidă a inflației în a doua jumătate a anului 2026.
„Conflictul și impactul său asupra prețurilor la energie au încetinit această tendință”, se arată în raport.
Potrivit Comisiei, măsurile guvernamentale, inclusiv amânarea liberalizării prețurilor la gaze pentru populație, au limitat parțial impactul scumpirilor din energie.
După mai mulți ani de tensionare a pieței muncii, nivelul ocupării a început să scadă încă din 2025, iar această tendință va continua și în 2026, estimează Comisia Europeană.
Rata șomajului este prognozată să urce la aproximativ 6,3% în 2026, înainte de o ușoară ameliorare în 2027.
În paralel, înghețarea salariilor din sectorul public și ritmul mai redus de creștere a veniturilor vor conduce la o temperare a costurilor salariale.
„Creșterea compensării nominale a angajaților a scăzut la sub 10%”, arată Executivul comunitar.
Comisia Europeană estimează că deficitul bugetar al României va coborî gradual, de la 7,9% din PIB în 2025 la 6,2% în 2026 și 5,8% în 2027, pe fondul măsurilor de consolidare fiscală și al majorărilor de taxe adoptate în ultimii ani.
În același timp, investițiile publice ar urma să crească de la 6% la aproape 7% din PIB în 2026.
Cu toate acestea, datoria guvernamentală este prognozată să urce accelerat, de la sub 55% din PIB în 2024 la aproximativ 63,3% din PIB în 2027, pe fondul deficitelor ridicate și al costurilor mari cu dobânzile.
Comisia Europeană mai estimează că deficitul de cont curent se va reduce gradual până la 6,4% din PIB în 2027, iar cheltuielile pentru apărare vor crește de la 1,5% din PIB în 2025 la 1,8% din PIB în 2027, susținute inclusiv prin împrumuturile din programul european SAFE.
Citește și: Comisia Europeană aprobă preliminar a patra cerere de plată a României, de 2,62 mld. euro