Nicușor Dan ia apărarea ONG-urilor și critică proiectul privind transparența finanțărilor

Nicușor Dan a sugerat ca, în cadrul dezbaterilor din Camera decizională, să fie invitate organizații reprezentative ale societății civile, în vederea unei evaluări mai largi a impactului măsurilor propuse.

Nicușor Dan transmite, într-o luare de poziție pe Facebook că transparența față de stat a persoanelor juridice, inclusiv a ONG-urilor, este deja aplicată într-o proporție semnificativă, iar introducerea unor elemente suplimentare de raportare ar trebui analizată în raport cu utilitatea lor practică.

„Adăugarea la rapoartele anuale a unei sinteze a donațiilor importante reprezintă un plus de transparență”, a transmis Nicușor Dan.

În același timp, președintele a criticat prevederea care ar impune publicarea numelor donatorilor, susținând că aceasta ar putea descuraja sprijinul financiar pentru organizațiile neguvernamentale și ar afecta funcționarea societății civile.

„Obligația de a face publice numele donatorilor ar fi o măsură care ar inhiba sprijinul ONG-urilor de către cetățeni și, prin aceasta, ar afecta societatea civilă în ansamblul ei”, a precizat acesta.

Nicușor Dan a făcut referire și la alte prevederi ale proiectului, inclusiv sancțiunile privind dizolvarea automată a ONG-urilor în cazul nedepunerii unor declarații, apreciind că acestea sunt măsuri disproporționate.

În opinia sa, astfel de reglementări ar putea genera tensiuni suplimentare în societate și ar trebui reevaluate în cadrul procesului legislativ din Parlament.

Senatul a adoptat luni, 18 mai 2026, propunerea legislativă L233/2026 pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 privind asociațiile și fundațiile, un proiect care introduce obligații suplimentare de raportare a finanțărilor și surselor de venit pentru organizațiile neguvernamentale.

Votul din Senat a fost de 75 „pentru”, 32 „împotrivă” și 4 abțineri, potrivit informațiilor publicate de Știri pe surse.

În forma adoptată, asociațiile, fundațiile și federațiile ar urma să depună anual la ANAF o declarație privind veniturile și sursele de finanțare din anul precedent.

Documentul ar include date de identificare ale persoanelor fizice pentru donații de peste 5.000 de lei, precum și ale persoanelor juridice, indiferent de valoarea contribuției.

Declarațiile ar urma să fie publicate într-o secțiune dedicată a site-ului ANAF, cu excepția unor date cu caracter personal, pentru care este prevăzută protecția datelor, deși numele donatorilor persoane fizice ar rămâne vizibil.

Nerespectarea obligațiilor de raportare ar putea conduce la suspendarea de drept a activității ONG-urilor până la conformare

Nerespectarea obligațiilor de raportare ar putea conduce la suspendarea de drept a activității ONG-urilor până la conformare, pentru o perioadă de maximum un an, după care organizațiile riscă dizolvarea automată.

Inițiativa legislativă a fost promovată de parlamentari ai Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), care argumentează că măsurile sunt necesare pentru creșterea transparenței finanțării organizațiilor non-profit și pentru clarificarea influenței acestora în spațiul public.

În dezbateri, liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a făcut referire la implicarea unor ONG-uri în litigii privind proiecte energetice, inclusiv hidrocentrale și exploatări de lignit, informează Știri pe surse.

ONG-urile invocă probleme de constituționalitate și standardele europene privind protecția vieții private

Proiectul a fost deja criticat de peste 400 de organizații neguvernamentale, fundații și grupuri civice, care solicită respingerea acestuia, avertizând că publicarea identității donatorilor poate afecta dreptul la liberă asociere și poate descuraja finanțarea societății civile.

World Vision România a transmis, de asemenea, că noile obligații ar putea avea efecte directe asupra serviciilor destinate grupurilor vulnerabile, inclusiv copiilor, în condițiile în care autoritățile dețin deja multiple instrumente de monitorizare financiară a ONG-urilor.

Controversa legislativă se mută acum la Camera Deputaților, care este for decizional în acest caz.

Citește și: ONG-urile boicotează consultările ICCJ. Dialog selectiv și cu pensiile speciale ascunse sub preș