Adrian Negrescu: Noua reglementare a jocurilor de noroc a blocat operatorii autorizați și ar putea costa statul sute de milioane de euro

Analistul economic Adrian Negrescu susține că aplicarea Ordonanței de Urgență nr. 7/2026, care introduce noi condiții de autorizare pentru operatorii din industria jocurilor de noroc, a generat blocaje administrative și efecte economice semnificative asupra pieței reglementate. Într-o analiză publicată recent, acesta afirmă că, deși scopul ordonanței a fost consolidarea controlului asupra domeniului, modul în care a fost implementată a avut consecințe diferite de cele urmărite inițial, potrivit capital.ro.

Te-ar mai putea interesa și: Victor Negrescu: România trebuie să obțină cel puțin 60 de miliarde de euro din viitorul buget al UE

Adrian Negrescu: Noua reglementare a jocurilor de noroc a blocat operatorii autorizați și ar putea costa statul sute de milioane de euro

Potrivit lui Adrian Negrescu, principala problemă nu este reprezentată de noile reguli în sine, ci de faptul că acestea au intrat în vigoare înainte ca autoritățile locale să dispună de instrumentele necesare pentru aplicarea lor. Ordonanța introduce obligația obținerii unei autorizații locale, pe lângă cea emisă la nivel central, însă multe primării nu au adoptat în timp util regulamentele necesare pentru emiterea acestor documente.

Analistul consideră că această lipsă de sincronizare între obligațiile impuse operatorilor și capacitatea administrației de a le pune în practică a dus la un blocaj generalizat al procesului de autorizare. În opinia sa, este un exemplu de politică publică în care cadrul legislativ poate fi corect din punct de vedere al obiectivelor, dar aplicarea sa este afectată de lipsa unei perioade de tranziție și a unor proceduri administrative funcționale.

Conform explicațiilor oferite de Adrian Negrescu, autorizația centrală pentru desfășurarea activității este condiționată de existența autorizației locale. În condițiile în care majoritatea administrațiilor locale nu aveau încă regulamentele necesare, operatorii autorizați nu au mai putut obține documentele cerute pentru continuarea activității. El susține că blocajul persistă încă din 25 februarie 2026 în mare parte a țării.

Analistul subliniază că nu este vorba despre o interdicție explicită a activităților din industria jocurilor de noroc, ci despre imposibilitatea practică a operatorilor de a respecta noile cerințe. În opinia sa, societățile care funcționau legal, plăteau taxe și respectau obligațiile fiscale au fost afectate de lipsa unor proceduri administrative care să permită conformarea la noile reguli.

Pe baza unor date centralizate de compania de consultanță Frames, Adrian Negrescu afirmă că efectele s-au văzut deja în piață. Numărul locațiilor active ar fi scăzut de la aproximativ 4.500 la circa 3.150, ceea ce înseamnă că peste 1.300 de unități și-au suspendat activitatea în urma blocajului administrativ.

Potrivit estimărilor prezentate, impactul s-a resimțit și asupra pieței muncii. Analistul apreciază că aproximativ 8.500 de locuri de muncă au fost afectate, ceea ce poate genera presiuni suplimentare asupra sistemelor de protecție socială și asupra bugetului public.

În ceea ce privește veniturile statului, Adrian Negrescu estimează că reducerea activității operatorilor autorizați ar putea avea un impact financiar important. Pe baza calculelor realizate în industrie și centralizate de Frames, acesta susține că pierderile din taxe directe ar putea depăși 320 de milioane de euro anual, fără a include efectele indirecte generate de diminuarea impozitului pe profit, a contribuțiilor salariale și a taxelor aplicate câștigurilor obținute din jocurile de noroc.

Analistul avertizează că restrângerea pieței reglementate poate avea și alte consecințe. În opinia sa, diminuarea numărului operatorilor licențiați creează un spațiu mai mare pentru dezvoltarea activităților ilegale, care nu sunt supuse acelorași obligații fiscale și de protecție a consumatorilor. El arată că operatorii autorizați trebuie să verifice identitatea și vârsta participanților, să respecte regulile privind jocul responsabil și să achite taxele datorate statului, în timp ce activitățile clandestine nu sunt supuse acestor cerințe.

În analiza sa, Adrian Negrescu face referire și la modelul implementat în Cipru, unde dezvoltarea industriei jocurilor de noroc s-a realizat printr-un cadru legislativ predictibil și prin reguli clare pentru investitori. El consideră că experiența cipriotă demonstrează importanța unui sistem de reglementare stabil, completat de mecanisme eficiente de control și de integrarea investițiilor în strategii mai ample de dezvoltare economică și turistică.

Ca soluție, analistul propune modificarea cadrului legislativ prin introducerea unor prevederi tranzitorii care să coreleze intrarea în vigoare a noilor obligații cu existența efectivă a procedurilor administrative necesare. În opinia sa, operatorii nu ar trebui obligați să respecte condiții care nu pot fi îndeplinite din cauza întârzierilor administrației publice.